În acest context, Nicușor Dan are sarcina de a desemna un prim-ministru care să conducă a doua cea mai mare economie din Europa Centrală și să reducă deficitul bugetar, care în 2023 a atins 9,3% din PIB, un nivel ce a depășit chiar și vârful înregistrat în perioada pandemiei. Brian Marly, analist în cadrul agenției de rating Scope, atrage atenția că reducerea deficitului fiscal, absorbția redusă a fondurilor europene și întârzierea reformelor reprezintă provocări semnificative pentru autoritățile române.
Nicușor Dan se confruntă cu provocări majore
În ciuda acestor presiuni, Nicușor Dan a exclus înainte de alegeri majorarea taxelor, afirmând că intenționează să se concentreze pe atragerea fondurilor europene și pe reducerea risipei în sectorul public. Totuși, măsuri precum tăierea salariilor și pensiilor ar putea genera nemulțumiri, având în vedere că reducerile de cheltuieli de la începutul anului au dus la proteste. Formarea noului guvern va presupune includerea a cel puțin trei dintre cele patru partide pro-europene, într-un context în care extrema dreaptă controlează o treime din locurile din Parlament și ar putea organiza proteste împotriva eventualelor măsuri de austeritate.
Deși guvernul ar putea fi format în următoarele trei-patru săptămâni, iar următoarele alegeri sunt programate abia în 2028, ceea ce oferă un spațiu de manevră relativ confortabil, provocările rămân majore. Alegerea lui Ilie Bolojan pentru funcția de prim-ministru a avut un efect calmant asupra piețelor, iar unii investitori privesc această decizie ca pe un semnal promițător pentru stabilitatea financiară a țării.
JPMorgan a modificat recomandarea privind expunerea pe obligațiunile internaționale ale României de la „underweight” la „marketweight”, iar în ceea ce privește obligațiunile guvernamentale locale, de la „marketweight” la „overweight”. Această schimbare de atitudine a fost însoțită de o apreciere a obligațiunilor internaționale românești cu până la trei cenți și de o întărire a leului românesc cu peste 1%. Potrivit analiștilor de la ING, cursul de schimb ar putea să se stabilizeze în jurul pragului de 5,05 lei pentru un euro.
„Victoria lui Nicuşor Dan în alegerile prezidenţiale din România reduce tensiunile politice şi sprijină alinierea cu UE. Însă reducerea deficitului fiscal, absorbţia slabă a fondurilor europene şi întârzierea reformelor rămân o provocare pentru autorităţi”, a declarat Brian Marly, analist la agenţia de rating Scope, conform Reuters.
Ritmul de creștere economică al României s-a diminuat treptat
Pe de altă parte, ritmul de creștere economică al României s-a diminuat treptat. Comisia Europeană estimează un deficit bugetar de 8,6% în 2025 și de 8,4% în 2026, niveluri care depășesc cu mult ținta de 7% asumată de Guvern în planul pe șapte ani aprobat de UE. Deși Comisia consideră că planul fiscal românesc poate reduce semnificativ deficitul dacă este implementat corect, nivelul datoriei publice este în continuare în creștere.
În acest moment, România are cel mai scăzut rating de tip investment grade din partea agențiilor S&P, Fitch și Moody’s, toate menținând o perspectivă negativă. S&P a avertizat recent că, indiferent de rezultatul alegerilor, procesul de elaborare a politicilor în România riscă să devină mai fragmentat și mai puțin stabil în perioada următoare. Economistul Frantisek Taborsky de la ING a precizat că, după reacția inițială pozitivă de pe piețe, investitorii vor aștepta acțiuni concrete în zona fiscală pentru a contracara perspectivele negative prezentate de agențiile de rating.
„După aprecierea iniţială de după alegeri, credem că piaţa va dori să vadă mai multe acţiuni din partea guvernului pe partea fiscală pentru a contracara viziunile negative din partea agenţiilor de rating”, a declarat economistul ING, Frantisek Taborsky.
