Preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), Aurel Şaramet a anunţat recent că deţine informaţii neoficiale conform cărora ar urma să apară una sau două case executate silit şi că numărul lor va creşte în perioada următoare. Ce se întâmplă cu cei care vor fi deposedaţi de Prima lor Casă şi unde vor ajunge aceste imobile?
„În cazul în care clientul nu mai plăteşte creditul, banca face o solicitare de plată către Fondul de Garantare, noi anunţăm Ministerul Finanţelor, care trebuie să efectueze plata garanţiei către bancă şi ulterior ipoteca se dă în executare la ANAF“, a declarat pentru capital.ro Irina Constantinescu, director executiv al FNGCIMM.
Potrivit legii care guvernează programul, creanţele rezultate din garanţiile acordate şi plătite instituţiilor de credit în cadrul „Prima Casă“ sunt creanţe bugetare a căror recuperare prin executare silită se efectuează de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).
Poprirea tuturor veniturilor
„În cazul în care debitorul nu îşi plăteşte de bunăvoie creanţele bugetare datorate, organele fiscale competente ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, pentru stingerea acestora, vor proceda la aplicarea modalităţilor de executare silită, prevazute la Cap.8 din Codul de Procedură Fiscală“, ne-au transmis reprezentanţii ANAF.
Astfel, dacă în termen de 15 zile de la comunicarea somaţiei debitorul nu îşi achită obligaţiile bugetare datorate se continuă modalităţile de executare silită prin poprirea oricăror sume urmăribile reprezentând venituri şi disponibilităţi băneşti în lei şi în valută, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deţinute şi/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de către terţe persoane sau pe care aceştia le vor datora şi/sau deţine în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.
De asemenea, sunt supuse executării silite sumele ce reprezintă venituri băneşti ale debitorului persoană fizică, realizate ca angajat, pensiile de orice fel, precum şi ajutoarele sau indemnizaţiile cu destinaţie specială în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă.
„Pentru stingerea creanţelor bugetare, debitorii titulari de conturi bancare pot fi urmăriţi prin poprire asupra sumelor existente, precum şi cele viitoare provenite din încasările zilnice în conturile de lei şi valută“, menţionează reprezentanţii Fiscului.
Nu trebuie omis faptul că debitorul va fi înscris pe „lista neagră“ a Biroului de Credit ca rău platnic, moment din care accesarea unui nou credit va fi extrem de dificilă, dacă nu imposibilă.
Cu „Prima Casă“ la licitaţie
Executarea silită se poate întinde asupra bunurilor aflate în proprietatea debitorului, urmăribile potrivit legii, iar valorificarea acestora se efecuează numai dacă trebuie acoperite creanţele bugetare şi a cheltuielilor de executare.
„Pentru realizarea executării silite cu rezultate cât mai avantajoase, ţinând seama atat de interesul legitim şi imediat al creditorului, cât şi de drepturile şi obligaţiile debitorului urmărit, organul de executare va proceda la valorificarea bunurilor sechestrate prin una din modalităţile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare şi care, faţă de datele concrete ale cauzei, se dovedeşte a fi mai eficientă“, mai precizează Fiscul.
Cea mai des întâlnită formă de valorificare a bunurilor executate de ANAF este vânzarea la licitaţie. Astfel, dacă până acum executorii bancari erau principala sursă de case ieftine, în perioada următoare vor apărea noi chilipiruri imobiliare sub forma locuinţelor achiziţionate prin „Prima Casă“.
Neplata „Primei Case“ este un accident
Numărul executărilor de locuinţe achiziţionate prin programul statului nu vor atinge, totuşi, cote similare cu cele cumpărate prin credite ipotecare în anii 2007-2008. Asta pentru că solicitanţii beneficiază de condiţii de creditare mai avantajoase şi de preţuri mult scăzute faţă de acum trei ani.
„Cred că acestea sunt nişte accidente, deoarece condiţiile de finanţare sunt bune. Eşecurile vin ca urmare a faptului că solicitanţii creditului au rămas fără serviciu sau din cauză că unele bănci nu au examinat cu atenţie situaţia financiară a solicitantului şi riscurile sale, bazându-se pe garanţia statului. Alte cazuri nu au cum să apară, deoarece s-au cumpărat locuinţe la preţuri bune de 40-50.000 de euro. Preţurile nu sunt cele mai mici şi vor mai scădea, mai ales la categoria de imobile cumpărate prin «Prima Cas㻓, a explicat Adrian Crivii, directorul general al companiei de evaluare Darian.
