Lucrările summitului de la Copenhaga nu au avut un început foarte promiţător. Aşa cum era de aşteptat, Statele Unite şi statele emergente nu se pot exprima foarte uşor în favoarea unui acord.
Un proiect iniţial, redactat de oficiali danezi, i-a pus deja pe jar pe reprezentanţii ţărilor aflate în curs dezvoltare, care au declarat că textul pune în pericol succesul negocierilor.
Textul danez nu face absolut nicio referire la protocolul de la Kyoto, singurul instrument juridic existent la ora actuală în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de CO2 şi care angajează într-un fel ţările puternic industrializate.
„Nici dacă l-ar fi făcut americanii înşişi, textul nu ar fi fost atât de american”, spune un observator făcând aluzie la faptul că Statele Unite nu au semnat protocolul de la Kyoto.
Proiectul danez nu propune absolut niciun obiectiv pe termen mediu, ceea ce lasă un imens gol în ceea ce priveşte poziţia care trebuie luată până în 2020.
Textul constituie „o gravă violare care ameninţă succesul procesul negocierilor pe care le purtăm la Copenhaga”, a declarat Lumumba Stanislas Dia Ping, şeful delegaţiei sudaneze.
Un preţ de 500 de miliarde de dolari pe an
Dat fiind faptul că negocierile summit-ului au început cu stângul, o serie de experţi au început deja să se întrebe care vor fi consecinţele unui eventual eşec.
Din punct de vedere economic, răspunsul este dat de către Agenţia Internaţională a Energiei, care arată că lipsa unui acord la Copenhaga, va avea un cost de 500 de miliarde de dolari pe an pentru economia mondială.
„În cazul în care nu se vor lua măsuri pentru a reduce imediat nivelul de emisii de CO2, va trebui să scoatem din buzunar o sumă suplimentară de 500 de miliarde de dolari, pentru a face investiţii care să ne ajute să revenim pe traiectorie şi care să ne permită limitarea creşterii temperaturii mondiale la 2 grade Celsius”, a declarat Nobuo Tanaka, un oficial al AIE.
Dacă summitul nu se va încheia cu un acord clar privind un plan de reducere a emisiilor de CO2, temperatura globului ar putea creşte cu aproximativ 4 grade Celsius, ceea ce ar avea un impact uriaş asupra mediului.
Jean Ping, liderul Uniunii Africane, şi Kandeh Yumkella, un oficial al ONU, au declarat că primele şi cele mai grave consecinţe vor fi resimţite de ţările sărace din Africa, ce se confruntă deja de foarte mult timp cu problema secetei.
„Dacă nu se va întâmpla nimic la Copenhaga, vom dispărea”, a spus Jean Ping, în timp ce Yumkella este de părere că un acord nu ar trebui totuşi să stopeze ritmul de dezvoltare economică.
Pe de altă parte, un alt oficial african spune că nu ne putem gândi la consecinţele poluării ca şi cum ar fi în viitor, pentru că ele aparţin şi trecutului şi prezentului, încălzirea globală nefiind un proces care va începe într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepăratat, ci unul care este deja într-o stare avansată.
