În combinaţie cu sporirea tensiunilor comerciale, care ar putea duce la o încetinire mai accentuată a zonei euro, S&P consideră că riscurile la adresa perspectivei de creştere a României se înrăutăţesc, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară.

În 2018, S&P estimează că ritmul de creştere a PIB-ului s-a moderat la 4,1%, de la nivelul extrem de ridicat de 7% înregistrat în 2017, când măsurile de stimulare fiscală şi mediul extern favorabil au sprijinit boom-ul economic în România.

Avansul salariilor aproape de 15% (al treilea an consecutiv în care s-a înregistrat o creştere de peste 10%) şi reduceri de taxe au continuat să majoreze veniturile disponibile în 2018, dar, pe de altă parte, cererea externă netă a redus din expansiunea economiei, deoarece cererea internă a majorat importurile, se mai menţionează în comunicat.

Deşi în România creşterea medie a PIB-ului per capita depăşeşte nivelul altor state cu acelaşi rating, S&P se aşteaptă la o moderare a creşterii către un nivel mai sustenabil de 3% anual, în perioada 2020 – 2022. Viitoarea traiectorie de creştere va depinde de progresele înregistrate cu adoptarea reformelor instituţionale şi gradul în care România reuşeşte să majoreze cu succes investiţiile interne, de exemplu prin intermediul creşterii absorbţiei fondurilor europene, se arată în comunicatul agenţiei de evaluare financiară.

Dacă schimbarea politicilor nu va fi rapidă sau va fi insuficientă, S&P crede că taxele nou introduse ar putea provoca întârzieri ale investiţiilor externe planificate anterior, în special în sectorul energiei, ceea ce ar putea încetini convergenţa veniturilor din România spre nivelul mai ridicat înregistrat în centrul şi în vestul Europei.

În prezent, în România venitul per capita rămâne la 50% faţă de cel din Cehia şi la 60% faţă de cel din Slovacia. În opinia agenţiei, cea mai mare parte a acestor diferenţe reprezintă nivelul mai scăzut al productivităţii din România.

În ultimii trei ani, mediul de afaceri din România s-a deteriorat, aşa cum se vede din clasamentul „Doing Business 2018”, elaborat de Banca Mondială (BM), şi în special în clasamentul privind competitivitatea al World Economic Forum (WEF), în care România a coborât cu aproximativ 15 poziţii din 2015. În acest context, S&P observă o tendinţă evidentă de emigrare în rândul tinerilor, al forţei de muncă educate, precum şi percepţia privind perspectivele sumbre în cazul îmbunătăţirii condiţiilor generale de viaţă. Dacă nu vor acţiona pentru a aduce înapoi diaspora şi a stopa exodul creierelor, autorităţile române nu vor putea schimba această percepţie, nu vor putea asigura o traiectorie de creştere a economiei mai robustă, precum şi un mod sustenabil de a gestiona dinamicile îmbătrânirii rapide a populaţiei, avertizează S&P.

De asemenea agenţia atrage atenţia asupra sporirii presiunilor fiscale, care vor persista în absenţa măsurilor corective.

Deficitele de cont curent se vor adânci probabil la aproximativ 5% din PIB. Credibilitatea Băncii Naţionale a României rămâne ridicată şi aşteptatele amendamente la noua taxă bancară vor asigura probabil eficacitatea politicilor, estimează agenţia.

S&P previzionează că deficitul guvernamental general se va adânci la 3,3% şi la 3,5% din PIB în 2019 şi în 2020, ca rezultat al încetinirii avansului economiei şi a cheltuielilor guvernamentale, pe fondul pregătirii alegerilor prezidenţiale din 2019 şi al celor parlamentare din 2020.

Povara datoriei publice a României rămâne modestă comparativ cu nivelul UE. În linie cu estimările agenţiei privind deficitul, S&P se aşteaptă ca nivelul datoriei guvernamentale generale a României să crească gradual, ajungând până în 2021 la un nivel încă moderat, uşor sub 40% din PIB. În acelaşi timp, profilul datoriei rămâne constrâns de nivelul relativ ridicat al datoriei denominate în valută, precum şi de expunerea ridicată a sectorului bancar la obligaţiuni guvernamentale.

Vineri, Standard & Poor’s (S&P) a reconfirmat rating-ul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în moneda locală şi valută, precum şi perspectiva stabilă.

„Decizia agenţiei de rating S&P de a menţine perspectiva stabilă a României este una corectă, care recunoaşte şi confirmă realitatea economică actuală a României. Această decizie reflectă atât disponibilitatea Guvernului României pentru dialog, cât şi viabilitatea măsurilor fiscal bugetare adoptate”, afirmă Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice.

Conform ministerului, printre punctele forte ale României care au stat la baza deciziei agenţiei de rating sunt evidenţiate: nivelul moderat al datoriei publice şi al datoriei externe, în comparaţie cu majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, şi menţinerea perspectivelor de creştere economică.

Îmbunătăţirea rating-ului de ţară ar putea fi luată în considerare în contextul în care agenţia evaluează că se înregistrează progrese în ceea ce priveşte stabilitatea cadrului instituţional şi în consolidarea bugetară, plasarea fermă a datoriei publice pe o traiectorie descendentă, precum şi în consolidarea cadrului de guvernanţă, notează MFP.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a menţinut la 5,5% estimarea de creştere a economiei româneşti în acest an, în timp ce Comisia Europeană a estimat, în Previziunile de iarnă publicate pe 7 februarie, că ritmul de creştere al economiei româneşti va încetini anul acesta până la 3,8% şi va ajunge la 3,6% în 2020, de la un avans estimat la 4% în 2018. AGERPRES

 

Te-ar putea interesa și: