În Programul de Guvernare al executivului Orban II, dat luni publicității, se arată că situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea, măsuri cu obiective pe termen scurt, care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

În ceea ce privește principalele priorități pentru finanțare ale Guvernului liberal, la capitolul ”Bugetul și fiscalitatea” se prevede că ”politicile fiscale și bugetare trebuie să asigure îndeplinirea a trei obiective majore: să mobilizeze, prin impozite, taxe și alte venituri, resursele financiare de care statul are nevoie pentru finanțarea exercitării funcțiilor sale prevăzute prin Constituția României și legile în vigoare; să susțină un mediu de afaceri favorabil și predictibil, precum și unele procese pozitive pentru o creștere economică sustenabilă; să contribuie la realizarea stabilității economiei românești, prin atenuarea impactului nefavorabil care poate apărea în evoluția ciclurilor economice”.

În viziunea PNL, politicile fiscale și bugetare trebuie reformate astfel încât acestea să asigure îndeplinirea celor trei obiective majore anunțate, plecând de la un sistem fiscal care se bazează pe MENȚINEREA COTEI UNICE de impozitare.

Din noiembrie 2019 politica fiscală a României a început tranziția de la o politică fiscală pro-ciclică, destabilizatoare, folosită în ultimii ani, la o politică fiscală neutră sau chiar anti-ciclică. Această perioadă de tranziție continuă în 2020”, mai arată documentul.

Principalul obiectiv, reducerea deficitului bugetar

Mai exact, pensiile, salariile sau alocațiile pentru copii nu se numără între prioritățile bugetare ale Guvernului Orban II, care precizează negru pe alb că va abandona ”politică fiscală pro-ciclică, destabilizatoare”, mai exact creșterile de venituri pentru populație pe care le-au realizat guvernările anterioare.

”Creșterea economică din ultimii ani s-a bazat pe creșterea consumului, în timp ce contribuția investițiilor a fost aproape inexistentă. Trebuie stimulată competitivitatea în economia românească prin încurajarea investițiilor private, interconectarea învățământului, a cercetării-dezvoltării cu sectorul industrial și IT&C”, se arată în strategia Programului de Guvernare.

Iar principalul obiectiv pentru anul 2020 este ”încheierea exercițiului bugetar pe anul 2020 fără depășirea țintei de deficit de 3.6% din PIB. Menținerea obiectivului de a reduce deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB în doi ani de zile așa cum este stipulat în Strategia Fiscal Bugetară 2020-2022. Pregătirea rectificării bugetare în funcție de execuția pe primele șase luni ale anului 2020”.

În aceste condiții, majoararea cu 40% a punctului de pensie, așa cum este prevăzută de Legea pensiilor, că va avea loc în septembrie 2020, este de-a dreptul improbabilă.

 


Te-ar putea interesa și: