Germania, cea mai mare economie din zona euro, este văzută de mulţi ca principalul actor din spatele recentelor schimbări, alături de Franţa. Excedentul de cont curent şi un nivel relativ sănătos de creşterea economică au ajutat Germania să se menţină printre cele mai puternice economii din regiune. Cu toate acestea, sunt şi experţi care consideră că abordarea sa prudentă s-ar putea dovedi periculoasă pe termen lung, notează CNBC.

"Excedentul de cont curent al nemţilor este bazat pe creşterea economisirii. Dacă restul Europei economiseşte mai mult, atunci Germania trebuie să economisească mai puţin, altfel vom ajunge la un surplus mult prea mare", a avertizat Adrian Schmidt, strateg valutar la Lloyds Bank Corporate Markets.

Criticii atenţionează, de asemenea, că Germania şi Franța au fost primele ţări care au încălcat regulile în ceea ce priveşte datoria publică, acesta fiind unul dintre factorii care au provocat criza datoriilor suverane.

"Germania şi Franţa au oferit un exemplu negativ prin încălcarea regulilor. Acum, aceste greşeli sunt corectate", a spus şi Beat Wittman, director executiv al Dynapartners.

El este de părere că una dintre urmările crizei este că pieţele vor începe tot mai mult să facă distincţii între economiile zonei euro. „Pieţele de capital au început să facă diferenţieri între obligaţiunile emise de diferitele state ale zonei euro abia după criza din Grecia, iar ăsta este un aspect pozitiv", a mai spus Wittman.

În ultimul an, guvernele s-au schimbat în aproape toate economiile cu probleme de la periferia zonei euro, dar există temeri cu privire la o limitare a schimbărilor pe care acestea le pot face.

"Noile guverne încearcă să se diferenţieze de guvernele anterioare, strategie care funcţionează pentru aproximativ 3-6 luni, timp în care se avansează cu reformele fiscale şi cu măsurile de austeritate, după care intensitatea scade. Nici nu prea pot să facă ceva diferit faţă de guvernul precedent, pentru că probleme există la nivelul zonei euro. Soluţia trebuie să fie una colectivă pentru că pe termen scurt, o singură ţară nu poate face prea multe", a declarat Sony Kapoor, şeful departamentului de consultanţă economică al Re-Define.

Pentru ţări precum Irlanda, care au făcut progrese semnificative în a reformarea pieţei muncii şi încurajarea investiţiilor străine, aceste concluzii ar putea fi descurajante. "Efortul statului şi poporului irlandez s-a dovedit a fi mai mare decât cel al Greciei. Ţările în care oamenii au trecut prin mai multe schimbari dramatice sau au văzut o structură economică departe de a fi prosperă, au răspuns diferit la criză. Dar pentru ţări precum Grecia, care trec printr-o stagnare de ani de zile, această criză nu este ceva în faţa căreia să ştie cum să reacţioneze", a remarcat Kapoor.

Te-ar putea interesa și: