O alianta cu orientare de dreapta a reusit, in patru ani, sa prabuseasca puterea de cumparare, produsul intern brut, productia industriala si productia agricola. Romania sfarsitului de mileniu arata ca o tara pustiita de oroarea care s-a numit reforma. Numai ca nu este chiar asa. Guvernul anterior nu a condus o economie ideala, ci economia romaneasca, preluata, dupa sase ani, tot de la PDSR, cu rate ridicate ale inflatiei, o datorie externa prost gestionata, industrie nerestructurata, datorii imense in economie si relatii tensionate cu finantatorii internationali. Daca dupa patru ani lucrurile au stat mai prost, nu este vina politicii liberale, ci a faptului ca nici una dintre promisiuni nu a fost dusa pana la sfarsit. Guvernarile ultimilor patru ani nu au fost liberale ci, mai degraba, lipsite de curaj. Ar fi o greseala ca, dupa prezentarea respectivelor concluzii, toata lumea sa creada ca aplicarea unor masuri de dreapta ruineaza economia.

Dar sa le luam pe rand. Una dintre principalele critici sta in „reducerea nivelului de trai” si scaderea puterii de cumparare, in parte din cauza cresterii fiscalitatii, adica a taxelor din ce in ce mai multe si mai mari. Cresterea fiscalitatii este expresia directa a incapacitatii guvernelor anterioare de a aduna banii din economie. Iertarea de la plata datoriilor este motivul cel mai important; or, istoria se repeta si in cazul guvernului Nastase, care are tendinta de a fi destul de milos cu rau-platnicii. Practica respectiva nu este deloc liberala, ci, dimpotriva, ea este trasatura unei orientari de stanga.

Inflatia ridicata, care a afectat si ea puterea de cumparare si nivelul de trai, este, din nou, efectul unei politici liberale aplicate de oameni cu orientari de stanga. Lipsa concurentei pe anumite segmente a dat voie preturilor sa urce liber, asa cum este cazul in industria carnii, care a fost mult timp protejata de taxe mari la import, fara nici un rezultat concret. Speriate de puterea marilor monopoluri, guvernele anterioare au lasat preturile sa urce liber in acest domeniu. Exemplele pot continua.
Preluarea la bugetul statului a creditelor neperformante din sectorul bancar nu este deloc o masura liberala. Acest lucru a crescut vertiginos datoria publica interna si a transformat bugetul intr-o institutie in permanenta cautare de bani. Asa s-a facut ca bancile au fost mult mai dispuse sa imprumute statul decat firmele si cetatenii. De aici vine reducerea creditului in economie si tot de aici deriva si o parte din declinul productiei industriale: lipsa de resurse pentru dezvoltare.

Investitorii straini nu au venit pentru ca Romania le era ostila, cu nenumaratele schimbari de legislatie, birocratia sufocanta si coruptia prezenta peste tot. Dar, din nou, aceste lucruri nu au nimic de-a face cu o politica liberala. Dimpotriva. Organismele financiare internationale au racit relatiile tocmai din cauza unor comportamente de stanga: lipsa restructurarii din industrie, majorari nejustificate de salarii, intarzierea reformelor in toate domeniile.

In concluzie, Cartea Alba spune totul despre mostenirea grea preluata de la guvernarea anterioara. Ceea ce nu spune insa exact este motivul pentru care mostenirea este atat de grea: nu pentru ca am avut de-a face cu politici prea liberale, ci tocmai pentru ca guvernele de pana acum nu au avut curajul sa fie de dreapta pana la capat.