Vladimir Putin „este prezumat responsabil de crimă de război privind deportarea ilegală a populaţiei (copiilor) şi de transfer ilegal al populaţiei (copiilor) din zonele ocupate ale Ucrainei în Federaţia Rusă”, a precizat CPI. Crimele ar fi fost comise pe teritoriul ucrainean ocupat. cel puţin începând din 24 februarie 2022”, motivează instanța. SUA.

Publicația The Guardian explică într-un articol ce înseamnă, de fapt, mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională.

Deportarea forțată a populațiilor este recunoscută drept infracțiune în temeiul Statutului de la Roma, care a instituit CPI. Rusia a fost semnatară a Statutului de la Roma, dar s-a retras în 2016, declarând că nu recunoaște jurisdicția instanței. Deși nici Ucraina nu este semnatară la curtea de la Haga, Kievul a acordat CPI competența de a investiga crimele de război comise pe teritoriul său. Patru vizite ale procurorului șef al CPI, Karim Khan, în ultimul an, au condus la o decizie conform căreia „există motive rezonabile să se creadă că Vladimir Putin poartă responsabilitate penală individuală” pentru răpirea de copii.

Ce înseamnă asta în realitate

Deoarece Rusia nu recunoaște instanța CPI și nu își extrădează cetățenii, este foarte puțin probabil ca Putin să fie predat jurisdicției curții prea curând. Emiterea mandatului reprezintă un moment extrem de important din mai multe motive. În primul rând, dă un semnal înalților oficiali ruși, militari și civili, care riscă urmărirea penală, fie acum, fie în viitor, limitându-le și mai mult capacitatea de a călători afară, inclusiv de a participa la forumuri internaționale.

Șefii guvernelor în exercițiu nu beneficiază de imunitate?

Deși CPI nu recunoaște imunitatea șefilor de stat în cazurile care implică crime de război, crime împotriva umanității sau genocid, într-un precedent important, Africa de Sud a refuzat în 2015 să aplice un mandat al CPI pentru arestarea dictatorului sudanez Omar al-Bashir.

Pretoria a susținut că nu vede „nicio obligație în temeiul dreptului internațional și al Statutului de la Roma de a aresta un șef de stat în exercițiu, cum ar fi Omar al-Bashir”, iar alte câteva țări pe care le-a vizitat acesta au refuzat, de asemenea, să-l dea pe mâna CPI. Arestarea fostului dictator chilian Augusto Pinochet, la Londra, în 1998, în baza unui mandat internațional emis de judecătorul spaniol Baltasar Garzón, ilustrează dificultățile pe care le implică astfel de probleme de imunitate.

Pinochet a cerut imunitate în calitate de fost șef de stat – o cerere respinsă de instanțele britanice – dar, în cele din urmă, ministrul britanic de Interne, Jack Straw, i-a permis lui Pinochet să se întoarcă acasă din motive de sănătate.

Ce rost mai are mandatul CPI

În timp ce Vladimir Putin pare acum că este în siguranță, ferit de extrădare, un viitor lider de la Kremlin ar putea decide că este mai bine să-l dea pe mâna curții de la Haga, decât să-l protejeze.

Cel mai bun exemplu este Slobodan Miloșevici, fostul președinte al Iugoslaviei, care a fost inculpat pentru crime de război de către tribunalul penal internațional pentru fosta Iugoslavie. În 2001, pe fondul unei lupte între liderii politici din Serbia, după prăbușirea regimului Miloșevici, premierul Zoran Djindjici a ignorat o hotărâre judecătorească care interzicea extrădarea și a ordonat transferul lui Miloșevici la Haga, declarând: „Orice altă soluție, în afară de cooperarea cu Haga, ar duce țara la dezastru”. Arestarea lui Miloșevici a urmat presiunilor exercitate asupra guvernului de la Belgrad de a-l reține pe fostul președinte, în caz contar țara riscând să piardă ajutorul economic al SUA și împrumuturile de la Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială.

Este posibil să urmeze alte mandate?

Judecătorul CPI a adăugat că procurorul ar putea întocmi dosare cu acuzații noi împotriva lui Putin, extinzând astfel mandatele.

Human Rights Watch a descris decizia de a emite un mandat de arestare pentru Putin drept „un apel la trezire pentru alții care comit abuzuri”. CPI se bazează pe cooperarea guvernelor pentru a aresta oamenii, iar Rusia „evident că nu va coopera în acest sens”, a declarat pentru BBC Jonathan Leader Maynard, expert în politică internațională la King’s College din Londra. Totuși, el a subliniat că nimeni nu mai credea că Slobodan Miloșevici va ajunge la Haga.

„Cei care cred că poți comite o crimă în timpul zilei și dorm liniștiți noaptea, ar trebui să se uite la istorie”, a spus el.