Desi statisticile oficiale anunta o rata a somajului de 5,5% pentru luna iunie 2005, potrivit unui sondaj realizat de Daedalus Consulting, in mediul urban, doar 59% din romanii cu varsta intre 18 si 65 de ani lucreaza, fie cu contract de munca, fie in regim de colaborare, majoritatea (64%) fiind barbati. Ponderea angajatilor este direct proportionala cu nivelul lor de educatie. Astfel, in timp ce 37% sunt absolventi a zece clase sau mai putin, 83% au studii superioare.


Nu este deloc surprinzator faptul ca gradul de satisfactie cel mai inalt fata de locul de munca si fata de castigurile realizate se inregistreaza in randul intreprinzatorilor/managerilor. Pentru acestia, libertatea de decizie este atributul cel mai important al activitatii pe care o desfasoara.

Alina Dragomir, Researcher Client la Daedalus Consulting, constata ca fata de inceputul anului 2003, cand compania a realizat un sondaj similar, chiar daca nu a crescut, per total, numarul romanilor multumiti de veniturile realizate, gradul de multumire al unora a atins un nivel superior. “Este vorba probabil si de efectul introducerii cotei unice de impozitare, astfel ca, in 2005, persoanele cu un venit ridicat se declara foarte multumite de situatia lor financiara”, afirma interlocutoarea noastra.


In ceea ce priveste modalitatile de crestere a veniturilor, cei mai mobili sunt tinerii intre 18 si 24 de ani, ei fiind dispusi intr-o masura mai mare decat media sa deschida o afacere pe cont propriu sau sa caute un nou loc de munca, eventual in strainatate. La ce solutii se gandesc intreprinzatorii si managerii? Evident, la inca un business, pe langa cel prezent, dar si la participarea la programe de dezvoltare profesionala, care sa le permita in viitor ocuparea unor pozitii mai bine platite in firma la care lucreaza.


Analizand rezultatele studiului, Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, constata ca tara noastra se incadreaza in trendul est-european de revenire la asteptari relativ optimiste ale populatiei, in contextul in care apare tot mai evident ca beneficiarii tranzitiei sunt reprezentati de personalul calificat si de cei care au propria afacere. In schimb, asteptarile celor care nu au flexibilitatea data de o calificare superioara sunt destul de sumbre, ca si viitorul lor.



Continuare: