CCR a discutat marţi cererile privind soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României, pe de o parte, şi Ministerul Public, parte a autorităţii judecătoreşti, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Senatului şi, respectiv, de preşedintele Camerei Deputaţilor. 

„În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a constatat că există un conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de refuzul procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie de a se prezenta în faţa Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial. În soluţionarea conflictului, Curtea a constatat obligaţia doamnei Laura Codruţa Kovesi de a se prezenta în faţa Parlamentului României – Comisia specială de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial şi de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţie celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii comisiei”, se precizează în comunicat. 

Pe de altă parte, în urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea a constatat că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Ministerul Public generat de refuzul procurorului general de a exercita acţiunea disciplinară împotriva procurorului şef al DNA pentru neprezentarea în faţa Comisiei speciale de anchetă şi de refuzul PÎCCJ de a transmite comisiei o copie după dosarul de urmărire penală aflat pe rolul acestui parchet. 

Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie. 

Sesizările au fost înaintate CCR pe 13 septembrie şi au fost discutate de judecători în şedinţa din 26 septembrie, însă au amânat pentru 3 octombrie luarea unei decizii. 

Şefii celor două Camere ale Parlamentului au precizat că decizia de a sesiza CCR vine ca urmare a refuzului procurorului-şef al DNA de a se prezenta în faţa Comisiei de anchetă a Parlamentului cu privire la alegerile prezidenţiale din 2009, a refuzului procurorului general de a lua măsuri împotriva şefului DNA şi de a înainta comisiei de anchetă o copie a dosarului de urmărire penală nr. 213/P/2017 legat de acel scrutin, înregistrat pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul PÎCCJ. 

Potrivit sesizărilor, nu există niciun motiv pentru care ancheta parlamentară trebuie să înceteze atunci când este demarată o anchetă judiciară, fiind vorba despre proceduri cu natură juridică diferită, care se pot exercita în paralel şi nu se exclud una pe alta. 

Printre persoanele care au fost citate la comisia parlamentară în mai multe rânduri s-a numărat şi procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, „care a refuzat să se prezinte, susţinând, pe de o parte, că este o problemă personală, iar, pe de altă parte, că procurorii nu se pot prezenta în faţa niciunui organ al statului, invocând, cu rea-credinţă, o falsă hotărâre a CSM”, se precizează în sesizări. 

„În acelaşi timp, procurorul general Augustin Lazăr nu numai că a refuzat să ia măsuri împotriva procurorului-şef al DNA, care a ignorat solicitările comisiei de anchetă, dar, după ce s-a comunicat de către Biroul de Informare şi Relaţii Publice al Parchetului General de pe lângă ÎCCJ că dosarul a fost clasat, a refuzat să înainteze, la solicitarea comisiei, copii de pe actele aflate în dosarul de urmărire penală, aşa cum rezultă din adresa nr. l792/ c/ 2017 din 14 iulie 2017. Comisia de anchetă a insistat prin mai multe adrese ca procurorul general să înainteze copii de pe dosar, să ia măsuri pentru a determina procurorul-şef al DNA să se prezinte la comisie şi să răspundă la întrebarea ‘dacă în seara alegerilor a fost sau nu în casa lui Gabriel Oprea'”, au menţionat preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului în sesizare. 

Refuzul procurorului general, ca şi refuzul procurorului-şef al DNA împiedică realizarea funcţiei de control parlamentar, respectiv îndeplinirea în acest cadru a obiectivelor anchetei parlamentare, încălcând principiul colaborării loiale dintre autorităţile publice, consideră Dragnea şi Tăriceanu. 

„Neprezentarea unui judecător sau procuror la audierile organizate în comisiile de anchetă, audieri care nu privesc activitatea jurisdicţională şi refuzul de a se înainta acte întocmite într-un dosar de urmărire penală clasat încalcă autoritatea Parlamentului României, organ reprezentativ al poporului, şi împiedică desfăşurarea activităţii Parlamentului însuşi. În acelaşi timp, se încalcă principiul loialităţii care ar trebui să existe între instituţiile şi autorităţile într-un stat democratic”, se mai arată în sesizare. 

AGERPRES

Comunicatul CCR, aici

Te-ar putea interesa și: