'Nu mai avem poziţii opuse', a declarat Klaus Regling referindu-se la diferenţele de opinie existente între guvernele din zona euro şi FMI cu privire la noul program de asistenţă destinat Greciei. Potrivit lui Regling, şansele implicării FMI au crescut după ce Fondul a acceptat modelul european de calculare a stabilităţii datoriei Greciei care ţine cont de necesităţile brute de refinanţare ale Grecii şi nu de nivelul total al datoriei Greciei.

Oficial, până acum participarea FMI la cel de-al treilea program de asistenţă destinat Greciei nu est sigură. Fondul susţine că nivelul datoriei Greciei este nesustenabil şi această ţară are nevoie de o 'reducere semnificativă a datoriei, care să meargă mai departe de ceea ce a fost luat în discuţie până acum de guvernele din zona euro'.

Klaus Regling a apreciat că discuţii referitoare la restructurarea datoriei Greciei ar putea avea loc în toamnă, însă o reducere a valorii nominale a datoriei Greciei, operaţiune cunoscută sub denumirea de haircut, nu este pe agenda discuţiilor. În schimb, creditorii ar putea vorbi despre prelungirea maturităţii obligaţiunilor greceşti şi transferul către Grecia a profiturilor înregistrate de Băncile centrale de pe urma portofoliilor lor de obligaţiuni greceşti, a spus Regling. Acesta a adăugat însă că reducerea dobânzilor pentru împrumuturile acordate de MES, şi predecesorul său EFSF, nu este posibilă deoarece aceste dobânzi sunt deja foarte mici.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a semnat un memorandum de înţelegere cu Grecia, pentru un nou program de sprijin pentru stabilitate pe trei ani. În cadrul Mecanismului european de stabilitate (MES) – 'zidul de protecţie' al finanţelor Europei, înfiinţat în 2012 ca răspuns la criza financiară globală – se va putea aloca Greciei, în următorii trei ani, o sumă maximă de 86 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi, cu condiţia ca autorităţile elene să pună în aplicare reforme menite să rezolve dificultăţile fundamentale cu care se confruntă economia şi societatea Greciei.

SURSA: Agerpres