În administrarea statului se mai află câteva zeci de hoteluri și vile, iar multora dintre ele „le-am mai dat o stea, ca să nu le închidem”, după cum declara recent Elena Udrea, ministrul turismului. Singura lor șansă de modernizare este privatizarea. Însă mediul privat nu pare dispus, deocamdată, să sară cu bani pentru a investi în hotelurile uitate ale statului. Timp de aproape un an de zile s-a încercat privatizarea complexului hotelier Mamaia, de cinci stele. Acesta a fost vândut în cele din urmă, la începutul acestei luni, pentru circa 2,5 milioane de euro, după cinci încercări ratate și după ce prețul de pornire a licitației a coborât de la 3,7 milioane de euro la 2 milioane de euro. Noul proprietar al complexului hotelier de cinci stele, format dintr-un teren de 2.248 de metri pătrați, un hotel, un restaurant și două terase, este omul de afaceri bucureștean Silviu Iordache, cel care reușise să-și adjudece, în urmă cu ceva vreme, și corpul B al fostului Hotel București, tot din stațiunea Mamaia, pentru 1,43 milioane de euro.
Până la începutul acestei luni, unitatea turistică se afla în administrarea societății Mamaia SA, la care Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT) deținea 96,5% din acțiuni. 2,5 milioane de euro nu sunt bani puțini, mai ales că vandabilitatea unor astfel de imobile este redusă, spun mai mulți evaluatori autorizați de MDRT. Cei mai mulți bani au fost obținuți de pe urma vânzării complexului hotelier Faleza Galați, administrat de SC Neptun-Olimp SA, societate la care statul este acționar majoritar (52,22%). Complexul a fost vândut pentru 3,32 milioane de euro. Bani frumoși au fost încasați și prin vânzarea pachetului de acțiuni deținut la Athénée Palace. George Copos a achitat pentru 33,97% din acțiuni circa 1,4 milioane de euro, anul trecut.
Marile reușite din domeniul privatizărilor activelor turistice aflate în administrarea sau în proprietatea statului se opresc aici, deoarece, în ciuda disponibilității statului român de a scăpa de hotelurile pe care nu le poate întreține, cumpărătorii se lasă așteptați. Este discutabil, însă, și dacă acesta este cel mai bun moment pentru a scoate la privatizare hoteluri și vile turistice. Pentru alte câteva structuri turistice, precum vila Mamaia, vila Anunciata și complexul Han Hora, societățile care le administrează și la care statul român deține acțiuni nu reușesc să găsească cumpărători, deși prețul de pornire a licitațiilor a fost redus și cu 20%. Aceste trei obiective sunt scoase la privatizare pentru circa 1,2 milioane de euro.
Vilele și hotelurile Protocolului de Stat, pe lista privatizărilor
Elena Udrea nu vrea să scape doar de hotelurile falimentare la care are acțiuni instituția pe care o conduce, ci vrea să găsescă pețitori și pentru hotelurile neglijate și aflate în subordinea Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS). Oficialul de la MDRT a oferit ca exemple Hotelul Bradul din Covasna și Hotelul Triumf din București, însă a subliniat ca în administrarea RAAPPS sunt câteva zeci de baze de turism.
„Sunt hoteluri aflate în paragină, structuri de agrement făcute în vremea lui Ceaușescu, ajunse astăzi în administrarea unor directori numiți politic la fiecare nou guvern și care nu au competența, nici pregătirea și nici interesul să administreze aceste structuri la standardele la care se face turism, totuși, chiar și în România, nu vorbesc în afara României”, a declarat Elena Udrea. Un proiect de act normativ se află deja pe masa Guvernului de câteva săptămâni.
Și ministerul condus de Anca Boagiu are în administrare câteva hoteluri care ar putea fi vândute: Hotelul Bucovina, Hotelul Decebal din Eforie Nord și complexul Snagov. Hotelul Astoria din apropierea Gării de Nord din Capitală a fost pierdut încă din 2008, când la șefia Transporturilor se afla liberalul Ludovic Orban, pentru o datorie de 200.000 de lei.
Complexul din Snagov, evaluat la câteva milioane de euro, era să fie pierdut tot în 2008, din cauza unei datorii de 1,9 milioane de lei pe care Societatea Feroviară de Turism o avea la Primăria Snagovului. Potrivit lui Alexandru Dumitrescu, directorul general al Societății Feroviare de Turism (SFT), la finalul lunii august, SFT avea datorii și arierate în valoare de circa 3,85 milioane de lei, cu toate că înregistra un profit de aproximativ 360.000 lei.
Ce fel de investitori vrem?
Bogdan Șendrea, analist specializat în turism, consideră însă că, pe lângă banii pe care i-ar putea obține, statul ar trebui să fie atent și la calitatea investitorilor, mai ales dacă prin contract îi obligă să mențină imobilul în circuitul turistic.
„Diferența dintre turismul estival făcut în România și cel făcut în Bulgaria vine și din modalitățile diferite în care cele două state au înțeles să-și privatizeze baza de agrement. În timp ce ei au căutat investitori străini, cu experiență în domeniu, noi am făcut-o așa cum am făcut-o”, a declarat acesta. Pentru a atrage investitori serioși, este necesar ca statul să prezinte transparent necesarul de investiții în aceste hoteluri și rentabilitatea lor.