Doar o mica parte din totalul firmelor inregistrate in Romania desfasoara cu adevarat o activitate. Chiar si multe dintre cele care isi depun bilanturile contabile la timp sunt tinute in viata artificial, pentru incasarea mascata a unor salarii sau pentru realizarea unor afaceri speculative.

Potrivit datelor oficiale, care se schimba in functie de sursa, intre 342.000 si 404.000 de companii din cele peste jumatate de milion aflate in functiune in Romania au depus bilanturi contabile pentru anul 2004. La prima vedere, stam destul de bine in ceea ce priveste numarul de firme active. Ceea ce inseamna ca una dintre cele mai importante surse de crestere economica, asa- numita locomotiva a economiei, reprezentata de intreprinderile mici si mijlocii, este asigurata si ca marii investitori straini pot fi linistiti ca, la venirea in Romania, vor avea de unde sa-si aleaga partenerii si furnizorii.

In realitate, lucrurile nu stau chiar atat de bine. Dintre firmele pomenite mai sus, cam 10% sunt societati pe actiuni. In plus, la jumatatea anului 2005, existau in Romania 170.000 de microintreprinderi cu un singur angajat. Printre ele, se pot intalni si firme cu renume, adevarate masini de facut bani, dar in cele mai multe cazuri avem de-a face cu societati create pentru scopuri ceva mai meschine. “Contractul de munca este inlocuit cu un contract de prestari servicii, iar salariul se transforma in onorariu. Se evita astfel plata impozitului pe salariu, dar mai ales plata contributiilor sociale (49,5%)”, explica Gabriel Biris, avocat Biris & Goran.

Alte companii sunt mentinute fortat in activitate doar pentru afaceri ocazionale, cu profitabilitate foarte mare, cum ar fi intermedierile imobiliare. “Astfel de firme vor exista atata timp cat in economie vor fi anomalii care sa-ti permita sa faci afaceri exceptionale, fara business planuri”, afirma Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR). Bucuresteanul Vali B. este un bun exemplu. El este unicul angajat al firmei sale, pe care o foloseste pentru intermedieri imobiliare. “Am cate trei-patru luni in care nu am nici o activitate, si apoi mi se intampla sa dau lovitura”, povesteste el.

Se poate estima, asadar, ca doar aproximativ jumatate din companiile care figureaza in scripte ca avand o contributie la economie functioneaza si in viata reala, nu doar pe hartie. Desi ar fi trebuit sa faca lumina in acest domeniu si sa indice cat mai exact care sunt firmele cu care merita sa lucrezi, Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) nu si-a dus pana la capat indatoririle.
ANAF n-a reusit sa publice o lista cu firmele inactive

Potrivit legii, ANAF ar fi fost institutia de la care se astepta sa elaboreze niste liste speciale cu societatile inactive, carora sa le asigure publicitatea necesara. Desi pe aceste liste figurau in aprilie peste 246.000 de companii, numele acestora nu se regasesc, asa cum ar fi trebuit, nici pe site-ul Ministerului Finantelor si nici in Monitorul Oficial. Delasarea ANAF are o explicatie simpla: actul normativ nu prevede nici o sanctiune pentru neindeplinirea acestei sarcini.

Singura realizare a fost comunicarea listelor speciale catre Imprimeria Nationala, care, astfel, nu va mai furniza formulare tipizate catre firmele cu pricina. Dar acest lucru nu incalzeste companiile viabile, care nu au posibilitatea sa-si verifice partenerii sau clientii si sa stie de cine sa se fereasca. Voci din piata sustin ca poate ar fi cazul ca, pentru ca nu si-au finalizat datoria, autoritatile sa renunte sa mai sanctioneze firmele care incheie contracte in necunostinta de cauza cu societati aflate pe listele speciale.

Problemele nu se termina aici. Cum firmele pot fi reactivate, pot exista schimbari frecvente ale listei, ceea ce comporta cel putin doua aspecte: societatile trebuie sa fie in permanenta atente la ce se intampla cu numele de pe lista, iar ANAF trebuie sa aiba un sistem de implementare perfect pus la punct.


Parerile oamenilor de afaceri sunt impartite. O parte din ei sustin ca sunt prea ocupati sa faca afaceri ca sa isi mai poata permite sa “faca politie”, in vreme ce altii cred in necesitatea introducerii acestei reglementari. “Eu nu avizez toate achizitiile, la toate filialele. Ce sa fac, sa infiintez un serviciu special care sa analizeze tranzactiile? Nu este treaba mea!”, spune Cornel Penescu, patronul PIC. “Eu, unul, m-am fript si m-am convins de necesitatea verificarii tuturor tranzactiilor. Sunt perfect de acord cu aceasta masura si cu modul in care sunt definiti inactivii”, conchide Constantin Toma, patronul grupului Romet.



Contractul de munca este inlocuit cu un contract de prestari servicii, iar salariul
se transforma in onorariu.

Se evita mai ales plata contributiilor sociale.

Gabriel Biris,

avocat Biris & Goran







UNDE TE POATE DUCE LISTA SPECIALA

Ei si ce, va veti spune, doar nu este singura prevedere legala nepusa in practica! Atentie, insa: acest tip de masura comporta riscuri, intrucat firma este sanctionata prin nerecunoasterea deducerii cheltuielilor. In plus, documentele fiscale emise de un contribuabil declarat inactiv nu produc efecte juridice din punct de vedere fiscal. Un alt risc “ridicat” de folosire a sistemului cu “liste” este acela ca, din cauza unor erori, sa figureze printre inactivi o firma care are activitate, ajunsa in aceasta situatie din cauza neoperarii, de catre oamenii Fiscului, a declaratiilor fiscale sau a platilor. “Nu este prevazuta o procedura de comunicare prealabila catre societati. Acest lucru inseamna ca o firma se poate trezi pur si simplu acolo”, ne explica Justinian Cucu, consultant finaciar.

CE PRESUPUNE SA FII INACTIV

• Notiunea de “contribuabil inactiv” a inceput sa fie vehiculata inca din 2004, dar de-abia din 2005 a devenit prevedere legala. Astfel, potrivit Ordinului nr. 375 din 2005, semnat de seful Agentiei pentru Administrare Fiscala (ANAF), Sebastian Bodu, se stabileste constituirea unei liste speciale, pe care urma sa fie trecuti “interzisii”, adica acele firme care nu indeplineau niste conditii minime de functionare si legitimare.

• Potrivit Codului de procedura fiscala si Ordinului sefului ANAF, contribuabilii inactivi sunt persoanele juridice sau orice alte entitati fara personalitate juridica care, in decurs de 12 luni consecutive, nu au depus declaratii fiscale si situatii financiare, nu au efectuat plati si nu au prezentat solicitari organului fiscal.



• Pe liste ar mai fi trebuit inclusi si cei care se sustrag de la efectuarea controlului fiscal sau vamal prin nedeclararea domiciliului fiscal ori a sediilor secundare, dar si acei contribuabili despre care organele fiscale sau cele vamale au constatat ca nu functioneaza la domiciliul fiscal ori la sediile declarate.

• si firmele care au achizitionat facturi fiscale ori alte formulare cu regim special personalizate dupa data de 1 ianuarie 2005, si nu au depus declaratii fiscale ulterior acestei date urmau sa figureze pe listele inactivilor.

• Masura a fost conceputa pentru a curata piata de firmele care, desi nu desfasoara vreo activitate, opereaza cu instrumente de plata si intra in relatii comerciale cu agenti economici onesti. In plus, “tepele” pe care le dau “inactivii” firmelor serioase implica sume mari de bani si distorsioneaza piata. De altfel, la data la care a lansat “campania” inactivilor, seful ANAF spunea ca, in acest fel, va curata Romania de firme fantoma.

• Pe perioada cat societatea este considerata inactiva, certificatul de inregistrare fiscala se suspenda. Agentii economici aflati pe aceasta lista vor putea fi reactivati incepand cu data la care depun o declaratie fiscala sau situatie financiara, cand efectueaza o plata voluntara, cand formuleaza o solicitare organelor fiscale sau odata cu momentul in care organul fiscal constata ca acesta desfasoara activitati supuse legii fiscale.

Fiecare socoteste firmele pe alte degete

DIFERENTE In functie de institutie, numarul companiilor este altul

In ciuda cifrelor care variaza de la o statistica la alta, cu adevarat important este ce se va intampla cu firmele romanesti dupa aderare. In tarile din primul val, socul nu a fost atat de dur cum se astepta.

Romania se afla pe locul trei in regiunea Europei Centrale si de Est, la finele lui 2005, ca numar de companii active, cu 525.000 de companii “functionale”, se arata intr-un studiu Coface. Pe primele doua locuri se situeaza Polonia, cu 3.300.000 de firme active (51% din totalul firmelor din regiune) si Cehia, care detine o pondere de 10% in regiune, cu 700.000 de companii active. De cealalta parte, se mai arata in materialul elaborat de Coface, se afla Letonia, Lituania, Slovenia, Estonia si Croatia, unde nu functioneaza mai mult de 200.000 de firme pentru fiecare economie.
Nimeni nu stie insa, deocamdata, cate din firmele romanesti in functiune au fost cu adevarat active anul trecut. Conform datelor furnizate de Registrul Comertului, cu un an in urma, din 521.000 de astfel de companii, doar 342.000 depusesera bilanturi contabile. Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (ANIMMC) are alte cifre. Potrivit acestora, la 31 decembrie 2005 existau in Romania peste 1.400.000 de agenti economici inregistrati, din care mai mult de 990.000 erau societati cu raspundere limitata si peste 63.000 erau societati pe actiuni sau societati in nume colectiv. La sfarsitul lui 2004, doar 404.000 puteau fi considerate active. Ca lucrurile sa fie si mai putin clare, sindicalistii de la Garda Financiara, care au anuntat intrarea in greva, au vehiculat o alta cifra: 560.000 de firme in functiune.

Suntem pe locul doi la numarul de falimente

Ceea ce se stie sigur este ca Romania a cunoscut o crestere cu 61% a numarului de falimente in 2005 comparativ cu 2004. “Restul tarilor din zona au cunoscut insa scaderi ale numarului de falimente in acelasi interval de timp, ceea ce arata ca noile economii ale Uniunii Europene au reusit sa absoarba bine socul primului an complet al aderarii”, spune Cristian Ionescu, director general Coface Romania. “De asemenea, evolutia in ansamblu a economiilor noii Europe nu a condus la o rata inalta de crestere a falimentelor, in ciuda previziunilor relativ sumbre cu privire la supravietuirea IMM-urilor in fata concurentei libere din partea economiilor UE 15, care compun nucleul economic al Uniunii”, mai arata Cristian Ionescu. Din punctul de vedere al numarului de falimente, Romania se afla pe locul doi in Europa Centrala si de Est, dupa Ungaria (19% din falimentele din regiune au avut loc la noi).

Asta in conditiile in care cerintele financiare pentru constituirea unei societati sunt, in Romania, mult mai lejere decat in tarile din vecini. Daca la noi capitalul social minim de pornire a unei SRL este de circa 60 de euro, in Bulgaria si Croatia este de 2.500 de euro, in vreme ce in Ungaria si Polonia, depaseste 12.000 de euro.

Cat de importante sunt IMM-urile pentru economie?

DISPUTA Companiile mici si mari se contreaza pe tema rolului jucat


A ajuns aproape un cliseu faptul ca intreprinderile mici si mijlocii reprezinta coloana vertebrala a economiei. Insa, cat de justificata este aceasta viziune?

In multe firme mici, angajatii se numara pe degetele de la o mana, iar cifra de afaceri anuala este exprimata in sume cu patru zerouri. Aceasta, in timp ce o mana de companii de genul Petrom, Sidex, Dacia-Renault, Metro, Electrica, Distrigaz sau BCR a inregistrat, in 2005, o cifra de afaceri totala de cateva zeci de miliarde de euro. “Cu toate acestea, existenta firmelor mici este fundamentala”, spune Florin Pogonaru, presedintele AOAR. “Intr-o economie bazata din ce in ce mai mult pe delocalizare si outsourcing, IMM-urile joaca un rol tot mai important. Ele sunt cu adevarat coloana vertebrala, caci, daca marile firme straine care vor sa isi mute activitatile in Romania nu gasesc aici furnizori capabili de produse si servicii, ori nu mai vin, ori importa masiv”, arata el.

Marile corporatii se uita de sus la IMM

Nu toata lumea este de acord cu aceasta viziune. Adrian Baicusi, directorul general al Siemens Romania, crede ca, pentru a avea un mediu economic stabil, “coloana vertebrala trebuie reprezentata de firmele mari: cimentul, industria siderurgica, metalurgia”. si seful Alcatel Romania, Dan Bedros, vede marile corporatii ca pe o infrastructura pentru dezvoltarea IMM-urilor. “Renault a creat in jurul sau o retea de nenumarate firme care, fac subansamble si alte lucruri de genul asta. Carrefour a creat o cultura, a creat sute de firme care produc si ambaleaza la nivel european, respectand regulile europene de igiena. Marile vapoare au in jurul lor mii de barcute care le asigura tot ce le trebuie”, explica acesta.

Probabil ca adevarul este undeva pe la mijloc: nici viata corporatiilor nu ar fi usoara fara IMM-uri performante, dar nici acestea nu s-ar putea descurca tocmai usor fara comenzile venite din partea gigantilor economici. Iar ceea ce e, pana la urma, cu adevarat important este ca Romania sa reuseasca sa adauge la avantajele oferite de forta de munca ieftina pe cele ale unui sector IMM cat mai capabil.



Intr-o economie bazata din ce in ce mai mult pe delocalizare si outsourcing, IMM-urile joaca un rol tot mai important.

Florin Pogonaru,

presedintele AOAR







ADERAREA LE ADUCE PROBLEME FIRMELOR MICI

• Dupa 1 ianuarie 2007, este de asteptat ca foarte multe firme europene mari si medii sa intre pe piata romaneasca. Primele victime vor fi, desigur, companiile locale de mici dimensiuni, care nu au logistica si, mai ales, resursele pentru a rezista concurentei.

• Exista domenii in care tendinta a inceput deja sa se manifeste. In transportul rutier, de pilda, multi operatori autohtoni de mici dimensiuni au inceput sa aiba probleme din cauza vesticilor. si comerciantii locali isi inchid portile sau isi restrang afacerile din cauza marilor lanturi straine.