Țone atrage atenția că fenomenul nu este nou, dar statul român a fost incapabil să intervină eficient, din cauza unor probleme sistemice.

„Cred că statul este oprit în a intervenii din cauza concepțiilor greșite, lipsa de educație și când spun asta, nu mă refer doar la prezent, mă refer și la trecut.

Faptul că nu am fost anticipativi, faptul că la conducerea unor instituții s-au aflat persoane care nu au ridicat întotdeauna ochii din pământ sau din hârtii să vadă ce se întâmplă în Occident, nu doar în Europa de Vest, ci în lume, ca să putem lua măsuri preventive… ne-a făcut să ne trezim în fața unui fenomen, speriați.”

Evenimentul tragic de la 2 Mai a fost, în opinia sa, momentul în care autoritățile au fost forțate să reacționeze.

„’Trezirea’ României a avut loc, din păcate, abia în august 2023, la tragedia din 2 Mai, știm cu toții ce s-a întâmplat. Atunci ne-am dat seama că nu avem teste suficiente, ne-am dat seama că sunt prea puțini polițiști, prea puțini procurori. Ne-am dat seama că avem o agenție ineficientă.

Și abia atunci am început să luăm măsuri. Mai bine mai târziu decât niciodată, dar… vedeți, luarea acestor măsuri sociale pentru un fenomen atât de complex și cu un potențial negativ major, în opinia mea, nu e ca și cum ai repara o țeavă care picură și gata, s-a rezolvat.”

Date înfricoșătoare

Situația este cu atât mai gravă cu cât măsurile eficiente necesită timp și formare serioasă a specialiștilor.

„Este un proces de durată, în special de formare a celor implicați, pe anumite specializări care nu se construiesc într-un an sau doi. Deci, practic, noi acum suntem într-un proces de reconstrucție în ceea ce privește lupta împotriva acestui fenomen.”

În cadrul podcastului, Cătălin Țone explică și cum România întârzie constant în livrarea rapoartelor oficiale privind consumul de droguri către instituțiile europene.

„România elaborează anual un raport oficial privind situația drogurilor în țară, raport care este transmis Consiliului Europei și care ajunge inclusiv la Agenția Europeană Antidrog. Acesta devine parte integrantă din raportul european privind drogurile.

Din păcate, România a întârziat cu publicarea acestui raport. Ultimul raport, aferent anului 2024 (dar bazat pe datele din 2023), a fost dat publicității abia în martie 2025. Conform acestui raport, avem cel puțin un milion de români care au consumat droguri cel puțin o dată în viață — o cifră extrem de îngrijorătoare.”

14% dintre elevii de clasa a X-a au consumat cel puțin o dată droguri

Cea mai recentă cercetare realizată la nivelul elevilor de liceu confirmă tendințele alarmante.

„Prevalența este mare, dar mai îngrijorătoare este evoluția consumului în rândul tinerilor și adolescenților. Vă dau o cifră mult mai actuală, obținută într-un studiu realizat de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului a Primăriei Generale, în parteneriat cu o entitate privată. A fost o cercetare sociologică desfășurată în 60 de licee, cu 8 de adolescenți participanți. Rezultatul? O cifră care, în opinia mea, este extrem de îngrijorătoare: 14% dintre elevii de clasa a X-a (adică tineri între 15 și 16 ani) au consumat cel puțin o dată droguri în viață.

Dar problema nu se oprește aici. Vorbim și despre alte adicții: alcoolul și tutunul. Aproximativ 70% dintre acești elevi au consumat alcool cel puțin o dată, 38% s-au îmbătat cel puțin o dată, iar în jur de 45% au fumat, fie țigări normale, fie țigări electronice (vaporizatoare).”