Pe scurt, el dorește curățarea portofoliului SIF Moldova de participații în domeniile prociclice și care acum aduc pierderi și îndreptarea banilor în zone cu potențial ridicat de creștere. De asemenea, vrea vot cumulativ și crede în ridicarea sau eliminarea pragului de deținere. Vezi pe larg strategia lui Iancu.

În prezent, SIF Moldova se tranzacționează la un discount de peste 34% față de activul net, ceea ce este a doua cea mai bună performanță dintre SIF-uri după SIF Transilvania, unde discountul este de circa 34%. Și asta pentru că la SIF Moldova s-au făcut ceva lucruri bune în ultima vreme comparativ cu alte SIF-uri. Dar nu este de ajuns, spune Iancu.
“Ritmul schimbării trebuie puternic accentuat. Schimbarea așa cum o văd eu se poate face pe mai multe paliere. Primul ar fi să contrabalansăm relativa complexitate a portofoliului prin simplitate. Adică, prin eliminarea redundanței, lichidarea participațiilor pierzătoare din portofoliu și evitarea acțiunilor prociclice, în special cele financiar-bancare, pe care SIF2 are o expunere mare”, spune Cătălin Iancu.
Cu alte cuvinte, sectorul financiar-bancar, care în perioada de boom livra SIF-urilor dividende frumușele, acum nu mai este de actualitate.
Investire în acord cu băncile
În urma acestor dezinvestiri, SIF Moldova ar avea resurse pentru a fructifica oportunitățile din piață, cel mai probabil după o rețetă care ar putea deveni model pentru SIF-uri, adică în parteneriat cu băncile.
“Pentru că eliminarea participațiilor amintite trebuie să se reflecte într-o investire activă, nu pasivă cum a fost până acum, următorul punct din strategia mea ar fi orientarea SIF-ului ca intermediar pentru investitorii instituționali către industrii în care România are avantaj competitiv, expertiză, finanțare din partea instituțiilor financiare internaționale (în special fonduri europene), tradiție și sunt prinse în Planul Național de Dezvoltare (PND) până în 2020”, explică Iancu.
Aceste sectoare care îndeplinesc criteriile de mai sus și care ar fi pe placul investitorilor instituționali cu care șeful OTP AM a discutat sunt: agricultură, energie, cu precădere regenerabilă, IT și comunicații.
“Aceste sectoare sunt cele pe care investitorii s-ar expune, dar nu au cum pentru că nu sunt listate. Ei întrevăd potențialul de investiții în aceste sectoare și și le-ar dori, dar nu au un intermediar ca să ajungă acolo. Din punctul meu de vedere, SIF Moldova ar putea juca acest rol pentru investitorii instituționali din acționariatul său. Primul dintre SIF-uri care va juca acest rol de intermediar activ pentru acționarii săi va fi cel câștigător”, arată Iancu.
Dacă nu se va reuși acest lucru urgent, și anume orientare SIF2 către o administrare activă, Iancu crede că SIF Moldova va cădea în capcana în care se află celelalte SIF-uri – o luptă pentru cine pune mai repede mâna pe ele pentru a continuarea adminstrării pasive și a dezinvestirii. “Dacă se va continua cu administrarea pasivă, calea spre extincție este aproape”.
Iancu îmbrățișează ideea lansată recent de Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), conform căreia SIF-urile ar putea încheia în viitor parteneriate cu băncile – SIF-urile să participe cu equity (capital) în anumite companii/proiecte, iar băncile cu debt (finanțare). “Susțin punctul de vedere al domnului Pogonaru. SIF-urile ar putea să vină cu 40-50% equity, iar restul să fie debt de la bănci. Cu siguranță băncile ar veni alături de SIF-uri. Criza de capital ar putea continua 3-5 ani și atunci ar rămâne resursele interne, iar fiecare SIF are circa 1,2-1,5 miliarde lei pentru susținerea de proiecte cu potențial în economie”, precizează Iancu.
Vot cumulativ, sistem dualist şi ridicarea pragului
Pe partea de guvernanță corporativă, Iancu susține introducerea votului cumulativ și sistemul dualist de conducere, așa cum este la Fondul Proprietatea, OMV Petrom, OTP AM etc, “companii care iau în serios independența și controlul unui consiliu de supraveghere și care agregă specialiștii într-un consiliu de administrație”.
De asemenea, Iancu dorește la SIF Moldova un număr suficient de mare de administratori independenți care să formeze comisiile de etică, de remunerație, de motivație și de investiție.
“Vorbind de remunerare, sunt pentru reducerea semnificativă a cheltuielilor cu administrarea și a celor de motivare și bonusare a membrilor consiliului de administrație în particular. Aceste chetuieli trebuie să fie aduse la nivelul industriei de profil din România. Dacă ne uităm la chetuielile de administrare, incluzând bonusurile și participațiile la profit, ele sunt de peste 3%, ceea ce este destul de ridicat pentru chetuielile de administrare ale unui fond, care sunt mai mici de 1%”, spune Iancu.
Totodată, Iancu dorește ridicarea pragului de 5% la 10% sau 20% sau eliminarea lui . “Asta se va face printr-un efort de lobby susținut în mediul politic, la fel cum a fost și la precedenta ridicare a pragului de la 1% la 5%. Am speranța că vom găsi susținerea necesară în mediul politic pentru acest demers”, adaugă Iancu.
O largă susţinere printre acţionari
În privința susținerii printre acționarii SIF Moldova, în special cei instituționali, Cătălin Iancu spune că se bucură de un suport semnificativ din partea lor, el discutând cu toate categoriile de investitori, români și străini, din acționariatul companiei.
“Am fost bucuros să aflu că am o susținere largă printre acționari, în special printre cei instituționali, care au apreciat ce am făcut până acum pe piața de capital la OTP AM. Am sentimentul că sunt unul dintre favoriți la conducerea SIF Moldova”, spune Iancu.
El propune ca dezinvestirea din sectoarele fără perspectivă să se facă în reprize anuale de 10-15% din activul net, concomitent cu plasarea capitalului în sectoarele cu potențial de dezvoltare, iar în acest timp să se continue distribuirea de dividend