Dacă până în toamna anului trecut mai existau români care nu auziseră de ROBOR, din octombrie 2017 sigur au făcut cunoștiință cu acest termen. Atunci a fost primul moment când, după aproape patru ani de scăderi, clienții băncilor și-au dat seama că ratele la credit mai pot să și crească, acesta fiind și motivul pentru care dobânda se numește „variabilă“.  Astăzi, interesul din jurul valorii dobânzilor medii la care băncile se împrumută între ele (pentru că asta reprezintă ROBOR) este chiar mai mare decât pe finalul anului trecut. 

Cu nivel în jur de 2,5% pentru cei doi indicatori în funcție de care se calculează   și dobânzile pentru credite (la trei luni și la șase luni), ROBOR este la cel mai mare nivel din toamna lui 2014 până în prezent. Și totuși, aceste valori rămân printre cele mai mici din istoria financiară a României. Chiar dacă am uitat repede, până la jumătatea lui 2014,  un ROBOR de 3% era un nivel minim istoric. În ianuarie 2013, de exemplu, ROBOR la șase luni era la 6,28%, în iunie 2013 la aproape 5%, iar în iunie 2014 la peste 3%. 

Ce înseamnă aceasta? Că toți clienții băncilor care au luat credite în perioada aceea și, cu atât mai mult, înainte de 2013, când dobânzile medii erau cu două cifre, beneficiază, astăzi, de rate semnificativ mai mici decât în momentul contractării creditelor. Față de finalul lui 2013, rata la un credit ipotecar pe 30 de ani  este și cu 30% mai mică, arată calculele noastre.  

 

De partea cealaltă se află strict românii care au contractat un credit în lei, în perioada ian 2015- ian 2018. Cel mai loviți și cei cu credite Prima Casă, acolo unde marja băncii este redusă și, prin urmare ponderea ROBOR în costul total este mai mare. Potrivit unor calcule Capital referitoare la un împrumut Prima Casă pe 30 de ani în valoare de 265.200 de lei (57.000 de euro) rata este astăzi  cu 70 de lei mai mare față de începutul anului. Dacă ROBOR ar ajunge la 3%, așa cum prevăd majoritatea analiștilor, diferența față de minimul înregistrat în octombrie 2017 s-ar traduce într-o rată cu 270 de lei mai mare. 
Chiar și așa, însă, în economia unui credit pe 30 de ani, aflat abia în primii ani de la acordare, aceste diferențe sunt nesemnificative.   

Dobânzile vor mai crește, într-un ciclu normal

Saltul ROBOR de la finalul lunii aprilie a fost cauzat, spun majoritatea analiștilor, de o operațiune pe care Banca Națională a României a realizat-o în premieră după 11 ani. BNR a atras, direct de pe piață, peste 18 miliarde de lei. BNR a oferit astfel băncilor posibilitatea de a își plasa banii pentru o dobândă de 2,25%, mai mare decât ofertele din piață. 

Astfel, BNR a „măturat“ excesul de lichiditate din piață, iar leii au devenit mai  prețioși, inclusiv în tranzacțiile dintre bănci. Efectul direct: creșterea ROBOR. 

Analiștii spun că astfel de ope­rațiuni se vor mai face, mai ales că inflația continuă să fie peste nivelul dobânzilor, situație care persistă de la jumătate lui 2017 și care nu mai fusese întâlnită, până atunci, de cel puțin 12-13 ani.

„Ratele de dobândă trebuie comparate cu anticipațille privind rata inflației. Rata inflației anticipate pe un orizont de 12 luni, în cadrul unui sondaj CFA, este de 4%, ceea ce conduce la anticipatii de dobânzi real negative cel puțin pentru următoarele 12 luni. Ratele de dobândă real negative nu sunt sustenabile pe termen lung, ele generând dezechilibre macroeconomice… Banca Națională a anunțat un control mai ferm al lichidității, acesta fiind realizat prin atragerea de depozite. Acest instrument a mai fost utilizat în trecut de către Banca Națională. Prin utilizarea operațiunilor de control al lichidității prin atragerea de depozite, transmisia deciziilor viitoare de politică monetară (referitoare la rata de dobândă de politica monetara) devine mai eficace.“, spune Adrian Codîrlașu, analist CFA România. De altfel, oamenii din piață nu par să fi fost luați prin surprindere. 

 

Analistul ING, Ciprian Dascălu, spune că se aștepta ca BNR să treacaă la drenarea lichidității din piață abia după ce creșterea  dobânzii de politică monetară nu a dat rezultate scontate. 
Dascălu prognozează că BNR va mai majora o dată sau cel mult de două ori dobânda de referință, până la 2,75%, pentru finalul anului acesta. 

Nici pentru economistul BCR, Horia Braun, nu este surprinzătoare măsura BNR, o implementare a politicii de administrare fermă a lichidității, menită a regla mai bine dobânzile din piața monetară către dobânda de referință, date fiind creșterea inflației spre 5% și exesul de lichiditate.

Acest articol a fost publicat în numărul 18 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 7-13 mai 2018

Te-ar putea interesa și: