Ludovic Orban dezvăluie jocurile din culise care au influențat alegerile prezidențiale din 2024
Ludovic Orban, liderul Partidului Forța Dreptei, a oferit o perspectivă inedită asupra modului în care s-au desfășurat alegerile prezidențiale din 2024, într-un interviu acordat recent la Prima TV.
Potrivit acestuia, retragerea sa din cursă, în favoarea Elenei Lasconi, candidatul USR, a fost un moment decisiv care a schimbat radical configurația scrutinului.
Orban susține că, inițial, planul ascuns al sistemului părea să fie plasarea lui Marcel Ciolacu, președintele PSD, în turul doi, alături de George Simion, candidatul AUR. Totuși, intervenția sa neașteptată a redirecționat voturile către Elena Lasconi, deschizându-i acesteia drumul spre finala prezidențială.
Ludovic Orban acuză un sprijin tacit între PSD și AUR
Mai mult, Orban afirmă că teama lui Ciolacu față de posibila intrare a candidatei USR în turul doi a dus la o mișcare politică surprinzătoare: președintele PSD ar fi direcționat voturi către George Simion pentru a bloca ascensiunea Elenei Lasconi.
”Numai că retragerea mea în favoarea doamnei Lasconi, pe lângă faptul că ea a transferat voturile, a mutat practic foarte multe voturi şi practic s-a votat util şi practic au dus-o în turul doi. Mai mult decât atâta, între retragerea mea şi spaima lui Ciolacu, care se credea pe cai mari la 25-26%, că intră Lasconi în turul doi, l-a făcut pe Ciolacu să îl ajute pe Simion, să îi dea voturi”, a povestit Ludovic Orban.
Un alt aspect semnalat de fostul premier este lipsa de atenție acordată votului din diaspora. Orban consideră că echipa lui Ciolacu nu a luat în calcul influența decisivă a voturilor venite din afara țării, ceea ce a dus la o surpriză în rezultatele finale.
În încheiere, liderul Forța Dreptei subliniază că dacă Marcel Ciolacu ar fi reușit să intre în turul doi, Curtea Constituțională nu ar fi anulat alegerile. El sugerează că decizia instanței nu poate fi separată de componența și orientarea acesteia, oferind o interpretare critică asupra modului în care instituțiile influențează democrația electorală în România.
”Sunt unii care zic că prin Moldova, în partea a doua a zilei, văzând evoluţia în exit-poluri, ca să fie siguri că nu intră Lasconi, Ciolacu era tot destul de sus, era în exit-poll cu 23-24, adică nu părea să rateze finala, numai că iar au uitat calculul diasporei”, a mai declarat Orban.
Ludovic Orban: „Stan Păţitul” în jocurile politice ale susţinerii prezidenţiale
Într-un interviu la Prima TV, Orban a explicat că a avut relaţii complicate cu doi dintre foştii preşedinţi ai României, Traian Băsescu şi Klaus Iohannis, deşi a jucat un rol important în succesul lor electoral.
În 2004, când Traian Băsescu câştiga prima oară alegerile prezidenţiale susţinut de Alianţa DA (PNL-PD), Orban era viceprimar în echipa sa şi răspundea de campania din Bucureşti, unde s-a făcut diferenţa crucială faţă de Adrian Năstase.
Cu toate acestea, după ce Băsescu a devenit preşedinte, a numit interimar la primărie un colaborator din PD, preferat în defavoarea lui Orban, iar sprijinul promis a dispărut.
Orban a povestit că, în ciuda acestui eșec, a continuat să lupte în politică și să se afirme ca o voce puternică în PNL. Deşi a dorit să fie candidatul liberal pentru Primăria Capitalei, Băsescu l-a convins pe Tăriceanu să nu-l susţină, iar Orban s-a confruntat cu opoziţie din partea propriului partid.
După victoria lui Klaus Iohannis în 2014, Orban susţine că i se cuvenea funcţia de preşedinte al PNL, însă lucrurile nu au evoluat conform așteptărilor. El a fost singurul care s-a opus alianţei USL și a criticat intens guvernarea PSD, în special pe Victor Ponta, deși făcea parte din PNL. Acțiunile sale au provocat tensiuni, iar Ponta a cerut în repetate rânduri excluderea lui din partid, însă Crin Antonescu a refuzat acest lucru.
