A zecea ediţie a studiului Edenred, unul dintre cei mai importanţi emitenti de tichete şi carduri preplătite de beneficii, realizat de cu privire la satisfacţia şi motivaţia angajaţilor europeni a cuprins 13.600 de angajaţi din 14 ţări.

Angajaţii români, printre cei mai puţin fericiţi în muncă,şi totuşi motivaţi

În medie, 36% dintre angajaţii europeni se declară mulţumiţi de calitatea vieţii lor profesionale. Cei mai mulţumiţi sunt finlandezii (53%), austriecii (51%) şi germanii (49%). Pe locul 9 din cele 14 ţări participante, 39% dintre angajaţii romani se declară mulţumiţi de viaţa lor profesională. Românii sunt printre cei mai puţin fericiţi salariaţi din Europa (12 din 14): doar 31% declară că sunt adesea fericiţi în munca lor, faţă de 38% media europeană.

Cu toate acestea, românii sunt printre cei mai motivaţi (pe locul 3 între cele 14 ţări participante): 74% dintre angajaţii români declară că motivaţia lor la muncă este constantă sau în creştere, faţă de 69% media europeană.

Nivelul salarial şi teama de şomaj, cele mai mari temeri

Cele mai mari motive de îngrijorare pentru angajaţii din Europa rămân nivelul pachetului salarial (39%) şi păstrarea locului de muncă (33%), cu variaţii minore faţă de anul trecut. La fel ca în 2014, dar crescând semnificativ în importanţă, a treia mare problemă a angajaţilor europeni este faptul că petrec prea mult timp muncind : 28% sunt nemulţumiţi de acest aspect, faţă de 22% anul trecut.

În România, situaţia diferă : pachetul salarial şi de beneficii este tot pe locul I în problemele angajaţilor (41%), dar spectrul somajului îi sperie pe 39%. În aceste condiţii, faptul că petrec prea mult timp muncind nu este o preocupare la fel de mare – doar 20% dintre angajaţii români au această problema.

Foarte preocupaţi de nivelul salarial si de puterea lor de cumpărare, nemulţumiţi de viaţa lor profesională şi mai degrabă nefericiţi la muncă, nu e de mirare ca angajaţii români au aşteptări mari de la angajatori în aceste direcţii.

64% dintre angajaţii români sunt nemulţumiţi de puterea lor de cumpărare, cu diferenţe notabile între generaţii, dar şi între salariaţii din sectorul public şi cei din sectorul privat.

Circa 70% dintre angajaţii de peste 45 de ani sunt nemulţumiţi de puterea lor de cumpărare, faţă de doar 60% din angajaţii mai tineri (sub 45 de ani). 69% dintre angajaţii din sectorul public sunt nemulţumiţi de puterea lor de cumpărare, faţă de doar 62% dintre cei care lucrează în companii private.

 

În ce priveşte valoarea beneficiilor extra-salariale, 59% dintre angajati sunt nemulţumiţi: 71% dintre angajaţii din sectorul public sunt nemulţumiţi de nivelul beneficiilor, faţă de doar 59% în sectorul privat.

Cele mai frecvent beneficii extra-salariale acordate sunt tichetele de masă (51%), tichete sau carduri cadou (28%), servicii personale (13%), cantină de companie ((11%) şi prime de vacanţă (6%).

Pentru 87% dintre angajaţi, beneficiile extra-salariale constituie un ajutor care le îmbunătăţeşte viaţa, iar 85% declară că acestea îi determină să fie mai motivaţi în muncă.

În plus, angajaţii români se aşteaptă ca firmele să le ofere beneficii în sfera serviciilor de sănătate (77%), contribuţii la pensii (68%), formare profesională (66%), subvenţii pentru transport (58%).

Companiile nu ţin pasul cu evoluţia tehnologiilor digitale

Marea majoritate a angajaţilor europeni (73%), indiferent de generaţie, declară ca sunt familiarizaţi cu tehnologiile digitale în viaţa privată. Contrar prejudecăţilor, 67% dintre cei de peste 55 de ani folosesc tehnologii digitale în fiecare zi.

Cu toate acestea, 6 din 10 angajaţi europeni  consideră ca firma în care lucrează este “la acelaşi nivel” sau “în urmă” faţă de alte companii cu acelaşi sector de activitate.

Domeniile în care tehnologiile digitale sunt cele mai frecvent utilizate de companii sunt  managementul proceselor de HR (recrutare, payroll etc), formare proesională, crearea de reţele sociale interne şi spaţiile de lucru virtual.

Cel mai puţin întâlnite sunt procedurile formalizate de lucru de acasă sau proceduri BYOD (bring your own device).

Şi în România, 27% dintre companii gestionează digital diverse procese de Resurse Umane, 19% au o formă de comunicare sau o reţea socială internă, 18% au spaţii de lucru virtual şi 14% au programe de e-learning. Doar 12% au acorduri de lucru la distanţă, 9% au site-uri colaborative şi doar 2% dintre companii au proceduri BYOD.

Pentru mai mult de o treime din firmele din România însă, revoluţia digitală este înca departe : 34% nu au nici un fel de procese de lucru informatizate.

Pentru majoritatea angajaţilor europeni, tehnologiile digitale au un impact pozitiv sau neutru (80%) asupra motivaţiei lor profesionale. Indiferent de ţară, 1 din 2 angajati europeni consideră că tehnologiile digitale îi ajută să îşi dezvolte competentele profesionale (51%) şi au un impact pozitiv asupra autonomiei în muncă (41%) şi asupra calităţii vieţii profesionale (48%).

Te-ar putea interesa și: