Până anul trecut, nici un român nu putea trece graniţa fără a prezenta o asigurare medicală. Companiile care vând astfel de produse şi-au văzut afacerile înflorind în ultimii ani, dar sunt nevoite acum să caute noi nişe de piaţă pentru a supravieţui.

Aderarea nu aduce numai veşti bune. Primii care încep să o simtă pe pielea lor sunt asigurătorii specializaţi în poliţe de asistenţă medicală în străinătate. Dacă până acum acestea erau obligatorii, după 1 ianuarie, cu un simplu card poţi demonstra că eşti asigurat, prin intermediul statului român, în toată Uniunea Europeană şi chiar în Elveţia. O afacere de zece milioane de euro pe an îşi vede viitorul în culori sumbre dacă nu va reuşi să îi reţină măcar pe clienţii cu venituri ridicate.

Impulsionate de traficul de călători în afara ţării, asigurările medicale pentru călătorii în străinătate au reuşit cresteri anuale de 50-60%. Totuşi, cea mai mare parte a turiştilor români considerau încheierea unei astfel de poliţe o simplă formalitate pentru a trece frontiera. Cum obligaţia a dispărut, se aşteaptă ca vânzările să scadă dramatic. „Încasările asigurătorilor se vor diminua cu până la 50%, faţă de 2006, după introducerea cardului european. Multă lume va asocia cele două produse ca fiind complementare şi va refuza încheierea poliţei de călătorie în străinătate. Singura soluţie este mediatizarea diferenţelor dintre cele două asigurări“, crede Gheorghe Grad, directorul companiei de brokeraj SRBA. El susţine că avantajele asigurării private sunt net superioare, costurile spitalizării fiind, spre exemplu, acoperite integral.

Diferenţa se simte, însă, şi în buzunar. Pentru cardul european de sănătate, asiguraţii din sistemul de stat trebuie să plătească puţin peste doi lei. Pentru aceeaşi perioadă – şase luni – o asigurare privată cu o sumă asigurată de 5.000 de euro costă în jur de 55 de lei, adică de peste 25 de ori mai mult.

Pentru a combate un posibil trend de scădere a vânzărilor, asigurătorii se vor repoziţiona pe segmentul premium de clienţi, care preferă să plătească ceva mai mult pentru o asigurare privată decât să stea la coadă pentru cardul european. Livia Dragomir, director la Allianz-Ţiriac, spune că acoperirea suplimentară oferită de poliţele private va face ca introducerea cardului de sănătate să nu afecteze toţi asigurătorii. „Creştere va fi în viitorul nu prea îndepărtat, dar doar pentru companiile care vor da dovadă de imaginaţie în reproiectarea produsului“, crede Andrei Gluvacov, CEO Adviser Asitrans.

Pentru liderul pieţei de travel insurance, RAI Asigurări, cea mai mare pondere o au clienţii cu sejururi de circa 15 zile, care călătoresc prin agenţiile de turism de mai multe ori pe an. „Acestora le este mult mai accesibil să încheie o asigurare de călătorie la agenţii, odată cu pachetul de servicii turistice. Alternativa ar fi să aştepte la CNAS, să depună cereri, să completeze formulare, pentru un card valabil numai şase luni“, arată Iuliana Trică, director Asigurări Medicale la RAI. Compania sa deţine aproape 40% din piaţa de profil, acest tip de asigurări constituind peste jumătate din portofoliul său de produse.

Afectată într-o măsură asemănătoare de scăderea vânzărilor riscă să fie şi cea de-a treia companie din piaţă, City Insurance, cu un portofoliu constituit în proportie de 96% din travel insurance. Societatea vinde însă, pe lângă poliţe medicale, şi asigurări de bagaje, de exemplu. Un turist poate combina, astfel, cardul european de sănătate cu o asigurare de asistenţă turistică. În acest fel îşi acoperă, suplimentar, riscurile ce ţin de sănătate, dar şi cele privind pierderea bagajelor sau anularea concediului. City Insurance emite chiar carduri de asistenţă în călătorii, valabile pe întregul an, cu sume asigurate de până la 70.000 de euro.

„Vom avea grijă ca asiguraţii noştri să fie bine informaţi despre utilitatea poliţelor medicale private. Avem în plan şi lansarea unor produse noi, mult mai complexe“, spune Alin Anastasiu, director în cadrul Generali. O campanie de informare a clienţilor despre posibilele consecinţe ale renunţării la o asigurare privată a fost demarată încă de anul trecut de Asitrans, care deţine circa 10% din piaţă. În primele nouă luni din 2006, firma avea vânzări de 0,7 milioane de euro pe acest segment, în creştere cu 76% faţă de perioada similară din 2005.
Între timp, însă, interesul pentru cardul european de sănătate emis de autorităţile statului a depăşit aşteptările şi dă fiori reci asigurătorilor privaţi. Sute de cereri au fost depuse încă din primele zile ale anului, iar Casa de Asigurări de Sănătate din Bucureşti a fost nevoită chiar să-şi prelungească programul de lucru.  

Pesimism

«Cu certitudine va exista o diminuare a vânzărilor în primele luni ale anului, estimată de noi la circa 50%. Odată cu creşterea gradului de informare, situaţia va reveni la normal.»

Andrei Gluvacov, CEO Adviser Asitrans

Limitări în cazul cardului european

• Cardul este valabil doar în Spaţiul Economic European, plus Elveţia, în timp ce asigurarea privată – în toată lumea.

• Cardul este limitat la servicii medicale de urgenţă, în condiţiile din ţara respectivă, uneori numai la clinici de stat. În unele ţări, asiguraţii suportă şi ei o parte din costul spitalizării şi al intervenţiilor medicale. Asigurarea privată acoperă inclusiv cheltuielile medicale realizate în sistemul privat, cele aferente repatrierii sanitare, toate cheltuielile de spitalizare şi oferă asistenţă non-stop asiguratului.

• Cardul poate fi obţinut doar de persoanele care au achitate la zi contribuţiile la sistemul public de asigurări de sănătate.

• În anumite state membre, un posesor de card ar putea fi nevoit să achite pe loc contravaloarea prestaţiilor medicale, urmând să recupereze banii din România.

• Cardul european de sănătate costă 2,166 lei şi va fi emis de casele de asigurări de sănătate în termen de şapte zile lucrătoare de la solicitare.

• Nici Cardul European, nici asigurarea medicală privată pentru călătorii în străinătate nu sunt obligatorii pentru ieşirea din ţară.