Deși este cel de-al treilea județ ca mărime din țară, iar înainte de Revoluție a traversat o perioadă prolifică datorită industriei siderurgice, astăzi Caraș-Severin a ajuns doar o amintire a trecutului glorios. În prezent, rata șomajului a ajuns la 4,2%, iar investitorii se lasă așteptați.

În afară de câțiva antreprenori și câteva promisiuni din partea autorităților pentru îmbunătățirea infrastructurii nu se mai contureză alte investiții. Printre ultimele investiţii în judeţ se numără cele realizate de americanii de la Delphi Packard în Moldova Nouă, unde grupul produce sisteme de distribuţie electrică şi electronică.

Cei mai importanți jucători

Cea mai impotantă companie din județ este combinatul siderurgic TMK Reşiţa, care are aproape 750 de angajaţi şi a realizat, anul trecut, o cifră de afaceri de circa 552 milioane de lei (peste 120 milioane de euro). Compania rusă TMK a achiziţionat întreprinderea de la Reşiţa pe 1 euro, în anul 2004, dar s-a angajat să plătească datoriile existente la acea dată.

TMK mai deţine producătorul de ţevi din Slatina, unde lucrează 1.350 de angajaţi. Cele două întreprinderi din România ale grupului rusesc au o cifră de afaceri de 350 milioane de euro pe an.

Combinatul de la Reşiţa are o istorie îndelungată. Aici a fost construită prima locomotivă în 1872. Intrat în proprietatea statului pe timpul regimului comunist, combinatul a fost privatizat în anul 2000, pachetul majoritar fiind preluat de americanii de la Noble Ventures. Contractul încheiat între aceştia şi Fondul Proprietăţii de Stat (FPS) avea să fie reziliat însă în 2003, printr-un proces câştigat de statul român la Curtea de la Washington, unde s-a stabilit că partea americană nu şi-a onorat obligaţiile asumate.

Cel mai mare angajator din județ este compania japoneză Sumitomo Bordnetze, care deţine la Buchin o fabrică unde produc module pentru automobile. Cu peste 3.000 de salariaţi, gigantul japonez a reușit să obțină, anul trecut, o cifră de afaceri care se ridică la 466 milioane de lei (peste 100 milioane de euro). Însă, gigantul japonez a ales Orheiul pentru a construi o fabrică de producție a cablajului electric pentru automobile, fiind planificate investiţii de 17 de milioane de euro şi crearea a 3.000 locuri de muncă.

Oportunități de dezvoltare

În opinia specialiștilor, turismul din zonă ar putea aduce mulți bani în județ, de aceea se dorește relansarea acestui sector. Astfel, în ultimul timp au fost deja elaborate mai multe planuri si studii privind amenajarea teritoriului în perspectiva accesării fondurilor europene. De asemenea, autoritățile locale au anunțat derularea unor ample lucrări în ceea ce privește infrastructura județului, fiind investiți aproximativ 130 de milioane euro din fonduri europene, fapt care va contribui la creșterea atractivității zonei pentru investitori.

O altă oportunitate de dezvoltare, din punctul de vedere al omului de afaceri Teodor Tuducan, care deține un business în județ, o constituie piața de asigurări. Nici în aceste cazuri lucrurile nu stau foarte bine, succesul asigurătorilor locali fiind strâns legat de potențialul economic al zonei, care în cazul de față nu favorizează și nu înlesnește munca liderilor reprezentanțelor locale ale companiilor de profil. „Anul trecut, asigurătorii din Regiunea de Vest au realizat subscrieri în valoare de 15,4 milioane euro, rezultat care plasează judetul pe poziția a 32-a la nivel național. De asemenea, Caraș-Severin deține ponderea cea mai mică din totalul subscrierilor realizate la nivelul regiunii, respectiv 10,11%. În primele nouă luni ale acestui an, subscrierile au urcat la 9,6 milioane euro (în baza rezultatelor furnizate de companii), misiunea asiguratorilor fiind mult mai dificilă în contextul noilor realități ale pieței locale“, a spus antreprenorul din Caraș-Severin, care produce apa minerală Perenna. În opinia acestuia și agricultura reprezintă un punct de interes în această zonă, în acest domeniu activând câțiva antreprenori, care se ocupă de creşterea animalelor, prelucrarea cărnii, sau de comerţ.

În Caraș-Severin, omul de afaceri Teodor Tuducan produce apa minerală Perenna. Aceasta este extrasă din localitatea Călina, județul Caraș-Severin, este considerată, conform buletinelor de analize una extrem de echilibrată din punctul de vedere al compoziției minerale. Calitățile produsului sunt recunscute și de foruri internaționale care acordă anual două stele Michelin brandului românesc, dintr-un maxim de trei disponibile. Anul trecut, omul de afaceri a produs 283.000 de sticle,adică 6 milioane de litri. Astfel, Tuducan a obținut afaceri de 7,4 milioane de lei și un profit de 1,2 milioane de lei. Însă, cele mai mari dificultăți le-a întâmplinat în găsirea forței de muncă.

Investiții mici

O altă firmă care a mai făcut câteva investiții este Nextcity, care este unul dintre cei mai importanți producători de biciclete din România, cu investiții de câteva milioane de euro în unitatea de asamblare din Reşita, unde la finele anului trecut lucrau 344 de persoane.

Reprezentanții companiei au declarat că sunt deschiși către noi parteneriate, unul dintre cele mai importante fiind cu Decathlon, pentru care asamblează, zilnic, 2.000 de biciclete la fabrica din Reșița. Firma a anunțat, încă de anul trecut, că va investi în construcţia celei de-a doua fabrici din România, la Haţeg, unde vor fi angajați aproape 1.000 de oameni.

Cei mai săraci din Vest

Caraş-Severin are un Produs Intern Brut (PIB) de 8,3 miliarde de lei şi un PIB pe locuitor de 6.559 lei, potrivit datelor Comisiei Naţionale de Prognoză pentru 2015.
Amplasat în regiunea de dezvoltare Vest, judeţul suferă dezavantajul de a fi comparat cu „vecini“ mai bine ancoraţi economico-financiar. De exemplu, toate celelalte judeţe din regiune au salarii medii nete mai mari: Arad – 1.584 lei, Hunedoara – 1.466 lei, Timiş – 1.937 lei. Acestea conturează o medie la nivel de regiune de 1.686 lei, sensibil peste cea din Caraş-Severin.

La fel stau lucrurile şi în ce priveşte economia macro. Arad are un PIB de 15,6 miliarde de lei şi un PIB pe locuitor de 8.209 lei, pentru anul 2015, Hunedoara – 14,3 miliarde de lei respective 8.012 lei, iar Timiş – 31,7 miliarde de lei PIB şi 10.207 lei PIB pe locuitor.