Ministrul Finanţelor, Anca Dragu, a anunţat, joi, proiecţiile macroeconomice ale bugetului de stat pe 2016, care merg pe un deficit ESA de 2,95%, creştere economică de 4,4% din PIB şi un produs intern brut nominal de 746,6 miliarde de lei.

Profesorul în economie Radu Muşetescu consideră proiectul de buget unul "realist", care "nu are surprise majore". Muşetescu acesta a arătat însă că Guvernul Cioloş, unul de tranziţie, având în vedere că anul viitor vor avea loc alegeri parlamentare, "trebuie să dovedească performanţe" în condiţiile în care va prelua "creşterea salarială în sectorul public", anunţată de fostul Cabinet Ponta.

La rândul său, profesorul de economie Dan Armeanu a spus că actul guvernării va necesita o "gestionare continuă dinamică". El a amintit că 2016 va fi un an conjunctural, precizând că din 2017-2018 va trebui "să aducem deficitul structural undeva la 1%", conform angajamentului pe termen mediu MTO.

Armeanu crede că scăderile de impozite şi taxe prevăzute în noul Cod Fiscal şi majorările salariale vor genera "un gol bugetar în primele 6-9 luni", dar apoi, "va începe să acţioneze efectul de runda a doua" şi astfel "vom ajunge la încasările de dinainte", în sensul că "ce încasăm acum cu 24% TVA vom încasa anul viitor cu 20%".

Cum stă macroeconomia la momentul de faţă?

"România beneficiază de o imagine pozitivă în contextual actual, relative la ce se întâmplă în zona noastră notăm un plus la capitalul de imagine. Avem cea mai mare creşetere din UE în trimestrul 3, iar la investiţii străine directe observăm o creşetere, nu excepţională, dar de bun augur. În acelaşi timp, procentual suntem pe locul 2 în Europa la economia subterană. Dacă am putea face un salt calitativ şi să trecem pe o logică a comportamentului raţional în economie, vom confirma premisele pozitive", a afirmat Radu Muşetescu.

Guvernarea Ponta a adus un excedent bugetar în primele 10 luni din 2015, dar analiştii atrag atenţia că aceasta în condiţiile unor investiţii reduse. Cum va fi anul viitor?

"Pentru 2016 avem programat un procent de 5,1% din PIB către investiţii, după ce în 2015 am avut peste 6% programat şi doar 4,7% realizat. Cea mai mare parte din cheltuielile pentru investiţii trebuie trecute pe fonduri europene, astfel vom reduce presiunea pe deficitul bugetar. 2016 va fi primul an dintr-un lung exerciţiu de atragere de fonduri europene. Nu cred că vom fi în stare să realizăm foarte mult, dacă vom atrage o sumă corespunzătoare la 2% din PIB ar fi extraordinar", a spus Dan Armeanu.

Radu Muşetescu a semnalat că în ce priveşte derularea investiţiilor şi în special a celor pe partea de infrastructură, corupţia reprezintă o mare problem, care "dacă va fi rezolvată", vom ajunge în situaţia să construim "mai mulţi kilometri cu mai puţini bani". Profesorul de economie s-a referit atât la autostrăzi cât şi la căile ferate, domenii unde avem "25 de ani de eşec sistemic".

Muşetescu se declară totuşi optimist: "Am participat la mai multe conferinţe în regiune şi am constatat că România este privită ca un nou El Dorado, lucrurile sunt pe calea cea bună. De altfel, mă îndoiesc că în ziua de azi omul de afaceri va mai merge cu sacoşa de bani să preia contracte de stat, ar fi anacronic, suicidal"


Te-ar putea interesa și: