Evenimente Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Actualitate

Capcanele morţii în care intră zilnic sute de mii de români

Autor: | | 0 Comentarii | 4660 Vizualizari

Inspectoratele pentru situaţii de urgenţă din România au în evidenţă peste 17.000 de clădiri care funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu, din care mai bine de un sfert aparţin de şcoli şi spitale. Totuşi, doar una din trei solicitări de autorizare se finalizează cu acceptul pompierilor, iar, la nivelul Bucureştiului, inspectorii responsabili cu autorizarea ar fi trebuit să rezolve în fiecare zi cel puţin un dosar pentru a da curs tuturor cererilor din 2017.

Statisticile reci privind securitatea la incendiu a clădirilor publice evidenţiază o situaţie de blocaj grav la nivel instituţional care creează anual mii de victime şi pagube materiale imense. Semnalul de alarmă reprezentat de episodul tragic din clubul Colectiv pare să se fi estompat odată cu trecerea timpului. Cel mai bun exemplu stă în numărul de controale de prevenire realizat anual de cei 470 de inspectori dedicaţi acestei activităţi ai Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU). Pe parcursul anului 2016, după incendiul din Colectiv, activitatea de control a pompierilor a crescut cu 12,7%, iar cuantumul amenzilor aplicate a atins unul dintre cele mai înalte niveluri din ultimul deceniu. Totuşi, anul trecut, numărul controalelor a scăzut drastic, cu 40%, marcând cel mai prost rezultat din ultimii zece ani. Banii încasaţi din amenzi au fost de circa 22,2 mil. lei în 2017, aproape la jumătate faţă de veniturile din amenzi ale anului anterior şi cel mai slab an din 2012 încoace.

Carenţele instituţiei se văd şi mai clar în volumul de avize şi autorizaţii de securitate la incendiu eliberate anual. Dacă în 2016, sub efectul Colectiv, inspectorii au eliberat aproape 4.200 de autorizaţii - cel mai mare număr din ultimul deceniu, un an mai târziu, volumul a scăzut cu aproape 20%.

Anul trecut, IGSU a înregistrat peste 21.000 de cereri pentru emiterea de avize de securitate la incendiu şi aproape 12.000 pentru obţinerea autorizaţiilor de securitate la incendiu, potrivit datelor comunicate de inspectorat la solicitarea revistei Capital.  Doar una din trei cereri de autorizare a primit acceptul pompierilor. O privire la nivelul Inspectoratului Bucureşti-Ilfov, unul dintre cele mai solicitate din ţară, arată o situaţie similară. Aici, doar două din cinci solicitări de autorizare primesc actul.

Aproape 80 de dosare de avizare şi autorizare a rezvoltat anul trecut fiecare dintre cei 123 de inspectori responsabil de aceste documente. Dacă ar fi răspuns tuturor cererilor de avizare şi autorizare, volumul de muncă ar fi trebuit crescut la 170 de dosare pentru fiecare inspector pe an. La nivelul Bucureştiului, cei 18 inspectori responsabili cu avizarea şi autorizarea ar fi trebuit să rezolve în fiecare zi lucrătoare cel puţin un dosar pentru a da curs tuturor cererilor înregistrate în 2017. O acţiune imposibilă.

 

Tablou sumbru

În România, aproape toate clădirile, mai puţin locuinţele, intră sub incidenţa autorizării, fapt care nu este întâlnit în niciun stat al lumii, consideră Cezar Petre, preşedintele Colegiului Tehnic al Diriginţilor de Şantier. Potrivit acestuia, va dura o veşnicie până vor fi autorizate la incendiu chiar şi 10% din clădirile care au nevoie de acest act.

Lipsei de inspectori i se adaugă şi timpul lung necesar eliberării autorizaţiilor. Reprezentanţii IGSU ne-au comunicat că timpul mediu de răspuns la solicitările de emitere a avizelor de securitate la incendiu este de 14 zile, iar pentru cererile de autorizare este de 26 de zile, adică se încadrează în termenul legal. Totuşi, în Bucureşti-Ilfov, timpul mediu de emitere a avizelor şi autorizaţiilor în 2017 a fost de 60 de zile.

 

Între timp, numărul clădirilor care funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu a ajuns la 17.507 clădiri, dintre care 4.245 sunt construcţii care aparţin de şcoli, iar 343 sunt construcţii care aparţin de spitale. Trebuie precizat că la nivel naţional funcţionează circa 6.200 de şcoli de stat şi 367 de spitale de stat în care intră zilnic sute de mii de români.

 

Şcolile o prioritate?

Şcoala nr. 124 din Sectorul 5, mistuită de flăcări la finalul lunii trecute, este una dintre cele 317 unităţi de învăţământ de stat din Bucureşti-Ilfov care funcţiona fără autorizaţie. Aici învăţau peste 700 de elevi, care după incendiu au fost repartizaţi la alte şcoli din Sectorul 5, doar că în acest Sector toate instituţiile publice de învăţământ funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu. Nu e de mirare, în contextul în care doar cinci şcoli de stat din Bucureşti-Ilfov au acest document.

Situaţia nu este roză nici în cazul unităţilor private de învăţământ. În evidenţele ISU Bucureşti-Ilfov figurează 226 de şcoli din această categorie, dintre care doar 25 au autorizaţie de securitate la incendiu, iar 22 nu necesită obţinerea actului.

„Şi pe parcursul anului 2018, efortul factorilor responsabili va fi în continuare sprijinit, astfel încât procentul de 16% din totalul unităţilor de învăţământ care necesită obţinerea acestui act administrativ să fie acoperit într-o măsură cât mai mare până la sfârşitul anului 2019“, se precizează în ultimul raport de activitate al inspectoratului general.

Doar în primele nouă luni ale anului trecut au fost emise 598 de autorizaţii de securitate la incendiu pentru clădiri de învăţământ (550 de stat şi 48 private) şi alte 108 autorizaţii de securitate la incendiu pentru spitale (85 de stat şi 23 private), arată datele transmise de IGSU revistei Capital.

 

Jonglerii legislative

Pompierii subliniază că autorizaţiile se emit pentru o clădire sau un spaţiu, iar o instituţie publică poate administra mai multe astfel de construcţii care se supun autorizării. De asemenea, autorizaţia de securitate la incendiu îşi pierde valabilitatea dacă ulterior sunt realizate intervenţii constructive, recompartimentări sau schimbări de destinaţie ale spaţiilor.

Obligativitatea obţinerii autorizaţiei de securitate la incendiu pentru clădiri sau spaţii amenajate în clădiri cu destinaţia de învăţământ a apărut în anul 1998, când intrau sub incidenţa legii şcolile, liceele, universităţile şi alte clădiri de învăţământ care aveau o arie desfăşurată mai mare de 700 mp. Ulterior, în anul 2002, s-au schimbat condiţiile privind obligativitatea obţinerii autorizaţiei şi au fost incluse toate clădirile cu destinaţia de învăţământ cu aria desfăşurată mai mare de 500 mp.

Între 2006 şi 2016, din lege a fost eliminat criteriul de suprafaţă şi s-a instituit obligativitatea autorizării tuturor clădirilor destinate învăţământului. Din 2016, legea a fost din nou revizuită, şi s-a impus obligativitatea autorizării doar pentru clădirile cu destinaţia de învăţământ a căror arie desfăşurată este mai mare sau egală cu 150 mp.

Este important de precizat că imobilele cu destinaţia de învăţământ construite înainte de anul 1998 la care nu s-au adus modificări structurale, de consolidare sau schimbări de destinaţie, nu necesită obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu.

Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Ziare.com

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.