Înainte de 1990, făcea trafic cu mărfuri sârbeşti, era implicat în afaceri imobiliare şi în comerţul cu maşini. După căderea comunismului, a investit în textile, viticultură, optică şi media.

«Fiind din Timişoara, am fost atras de mic de economia de pia­ţă. Mă duceam, la sfârşit de săptămână, în Ocska, târgul de vechituri de la marginea oraşului, puneam o pătură pe jos şi întindeam pe ea tot ce putusem procura», îşi aminteşte Florin Călinescu. Sârbii erau principala sa sursă de marfă. Veneau din Vârşeţ sau Pancevo după alimente şi aduceau la schimb jeanşi, ţigări, băutură, electronice sau cosmetice.

Într-o vreme când cei mai mulţi români nu ştiau ce înseamnă piaţă imobiliară, actualul director al Teatrului Mic din Bucureşti investea în acest domeniu. „În 1980 am jucat în «Lumini şi umbre» şi aveam un salariu de 15.000 de lei pe lună, cam de două ori mai mare decât primul-ministru şi de vreo şapte ori mai mare decât cel pe care îl încasam de la teatru. Am încercat să multiplic aceşti bani şi am cumpărat garsoniere dărăpănate, pe care le renovam şi le vindeam mai scump, sau Dacii vechi, pe care le reparam, le vopseam şi le vindeam în câştig“, dezvăluie acesta.

Apetenţa pentru investiţii imobiliare i-a rămas până în ziua de azi: „am şi acum o mică echipă de constructori cu care renovez proprietăţi aflate în stare proastă, după care le scot pe piaţă cu un mic adaos“. În acelaşi timp, o bună parte din sumele câştigate de-a lungul anilor, din afaceri sau de pe urma carierei artistice, sunt plasate tot în clădiri şi terenuri. „Nu-i ţin în bancă, pentru că banii trebuie să circule, iar la bursă nu joc pentru că nu mă pricep deloc şi ar trebui să am încredere totală în altcineva“, explică, lăsat pe spate în fotoliu, Călinescu.

Faptul că a reuşit, înainte de schim­barea de regim din 1989, să se descurce cu brio în „economia de piaţă alergată de Miliţie“ a fost un avantaj pe care actorul, viitor regizor şi vedetă de televiziune, a ştiut să-l exploateze foarte bine după căderea comunismului. S-a ocupat în continuare de micul trafic de mărfuri între România şi Iugoslavia sau Turcia, dar a şi înfiinţat o firmă prin care desfăşura diverse afaceri, în special comerţ.

„Am pierdut în afaceri două-trei milioane de euro“

152-28150-17_film_13333.jpgDe prin 1994-1995, baza câş­ti­gu­ri­lor au început s-o reprezinte pro­ducţiile media, realizate mai întâi pentru PRO FM, apoi pentru PRO TV, prin Florin Călinescu Media Company (FCMC) Impex SRL. La mai bine de zece ani distanţă, fima continuă să prospere. În 2007, de exemplu, a înregistrat un profit net de 1,9 milioane de lei.

Au apărut, apoi, în peisaj, mai multe companii în care Călinescu a investit sume destul de importante, iar de management s-au ocupat, cu mai mult sau mai puţin succes, asociaţii săi. „La Win Optics am îngropat vreo 200.000-300.000 de euro. Nici Win Advertising nu a fost o experienţă prea fericită. La Win Clasic, care este specializată în producţia de textile, am băgat vreo 400.000 de euro în maşni de cusut şi sunt în continuare pe pierdere“, enumeră actorul. Asta chiar dacă ultima companie a înregistrat, în 2007, un profit net de 167.000 de lei. „Toată producţia se desface prin marile magazine, şi în perioada actuală acestea îşi redimensionează comenzile, deci e din ce în ce mai greu“, explică el, spunând că, până în prezent, pierderile sale din afaceri totalizează două-trei milioane de euro.

Ceva mai bine o duc, totuşi, Profit Sinopsis SRL, companie de consultanţă cu profit net de 334.000 de lei în 2007, şi Fulmed SRL, afacerea viticolă în care Florin Călinescu îşi pune speranţele pentru următorii ani. „Am intrat în compania înfiinţată de Dan Fulea prin 2005-2006 şi am investit vreo două milioane de euro până acum în replantare, dar mai trebuie vreo două, pentru sistemul de susţinere a viei, cramă şi un mic punct tu­ristic. Totul are loc pe 360 de hectare de teren ale fostului IAS Mediaş, din care am selecţionat, cu ajutorul unui specialist din Alsacia, vreo 90 de hectare pentru vie, pe restul urmând să le folosim pentru creşterea de vaci şi oi sau pentru fructe de pădure“, detaliază el.

„Pro Optica m-a interesat întâi din punct de vedere imobiliar“

152-28151-17frontbusiness13.jpgDar perla coroanei este, de departe, Pro Optica SA, firma bucureşteană desprinsă din IOR în 1990 şi cumpărată de la stat în 1999. „Prima dată, trebuie să recunosc, am văzut clădirea fabricii şi mi-a trezit interes din punct de vedere imobiliar. Cum trebuia să păstrez cinci ani obiectul de activitate, am încredinţat managementul unor specialişti şi, spre surprinderea mea, încă din primul an am obţinut un profit minuscul. După care firma a crescut an de an şi am uitat de partea imobiliară“, povesteşte Călinescu. El crede că cele cinci runde de licitaţii la care a participat la FPS au fost, probabil, cele mai corecte din întreaga istorie a privatizărilor româneşti: „credeau că filmez ceva şi au procedat cu maximă prudenţă“. Pro Optica a fost cumpărată cu 600.000 de dolari, iar în perioada 2006-2008 a înregistrat cifre de afaceri de circa opt milioane de euro pe an. Marea majoritate a producţiei merge spre domeniul militar, având comenzi atât interne, cât şi externe. „Acum, simţim criza şi umblăm prin străinătate după contracte. Dacă nu vom reuşi, există varianta să închidem sau ca eu să ies din afacere. Pentru un preţ corect, sunt dispus să mă retrag. Există vreo două trusturi israeliene care sunt cu ochii pe noi“, dezvăluie Călinescu.

1,1 mil. de euro este profitul net pe care l-a obţinut FCMC Impex SRL în perioada 2003-2007. Cel mai prolific an a fost 2007, când în buzunarele lui Călinescu au intrat aproape 600.000 de euro.

CONTRACTE CU NATO

Pro Optica a finalizat de curând o comandă în valoare de 0,3 mil. euro primită, în august 2008, de la americanii de la Tex­tron, privind echiparea unor blindate, aparţinând unei ţări membre a NATO, cu sisteme integrate de avertizare laser şi mascare „SIAP-L“. Vehiculele de luptă res­­pective au ajuns deja în Afganistan. Contractul cu Textron a făcut ca ponderea exporturilor să ajungă la 28% din cifra de afaceri a companiei pe 2008 (27,8 milioane de lei). 21% din veniturile de anul trecut ale Pro Optica au reprezentat livrări către MApN.

ANII ’80

Actorul multiplică sumele impresionante câştigate în urma apariţiei în „Lumini şi umbre“ investind în imobiliare şi în comerţul cu maşini second-hand.

1994-1995

Producţiile de radio şi televiziune pentru trustul Media PRO încep să-i aducă lui Florin Călinescu câştiguri importante.

1999

Actorul cumpără Pro Optica SA de la stat, pentru o sumă echivalentă, la acea dată, cu 600.000 de dolari. Între timp, a mai făcut investiţii în retehnologizare şi cercetare.

SEPTEMBRIE 2008

Pro Optica este acuzată că ar fi obţinut contracte cu MApN ca urmare a relaţiei dintre patronul său şi PNL. „Am pierdut mai multe licitaţii decât am câştigat şi am furnizat produsele noastre armatei române sub trei-patru guverne. În plus, pentru unele articole suntem unici producători“, se apără Călinescu.

MARTIE 2009

Călinescu nu exclude un exit din Pro Optica, mai ales în contextul crizei. „Dacă aş vinde, nu aşa sta cu banii acasă. Cred că industria alimentară are potenţial“, spune el.