Călin Georgescu avea dreptate?

Călin Georgescu pare să fi avut dreptate atunci când atrăgea atenția asupra importanței celor trei resurse esențiale – „hrană, apă și energie”. În contextul actual, Uniunea Europeană și, în general, întregul continent european se confruntă cu una dintre cele mai dificile perioade din istorie, marcată de o criză severă a resurselor de apă.

Pe fondul unei crize tot mai grave generate de secetă, poluare și schimbările climatice, Uniunea Europeană propune, prin strategia sa pentru „reziliență hidrică”, o reducere cu 10% a consumului de apă până în anul 2030.

Potrivit Politico, peste 40% din populația UE se confruntă deja cu lipsa apei, ceea ce face ca această măsură să fie considerată esențială.

Statistici recente evidențiază că, în absența unor intervenții urgente, un număr tot mai mare de persoane riscă să piardă accesul liber la apă, o resursă vitală.

Trine Christiansen, coordonatoarea pentru apă dulce din cadrul Agenției Europene de Mediu (AEM), avertizează că Uniunea Europeană se confruntă cu „provocări serioase în ceea ce privește securitatea apei, atât în prezent, cât și în viitor”. Ea subliniază, de asemenea, că „este posibil să nu avem suficientă apă de o calitate suficient de bună pentru numeroasele scopuri pentru care am dori să o folosim”.

Un raport al Agenției Europene de Mediu (AEM) din 2024 evidențiază că resursele de apă ale Europei se află sub o presiune tot mai intensă, cauzată atât de poluare, cât și de exploatarea excesivă. Schimbările climatice complică și mai mult accesul la apă și gestionarea eficientă a acesteia, contribuind la pierderi de vieți omenești și la pagube economice de ordinul miliardelor de euro.

O schimbare a stilului de viață, singura soluție viabilă

Agenția Europeană de Mediu (AEM) a ajuns la concluzia că „schimbările majore’ în stilurile de viață și în structura sistemului economic al Europei reprezintă singura soluție viabilă pentru a face față crizei tot mai profunde a apei de pe continent.

În analiza sa, AEM a desemnat agricultura drept principalul responsabil, aceasta fiind nu doar cel mai mare consumator net de apă, ci și cel mai important poluator. Conform datelor agenției, sectorul agricol a fost responsabil pentru aproape 60% din consumul net de apă dulce al Uniunii Europene, o cifră care ar putea crește și mai mult pe fondul schimbărilor climatice.

UE cere statelor membre să folosească mai puțină apă

Miercuri, pe 4 iunie, Uniunea Europeană a cerut statelor membre să diminueze utilizarea resurselor de apă până în anul 2030. Motivul ar fi stresul hidric cauzat de încălzirea globală.

„Deja astăzi, 30% din terenurile europene se confruntă cu un deficit de apă în fiecare an (…). Viitorul nostru depinde de modul în care gestionăm apa astăzi”, a declarat Jessika Roswall, comisarul european pentru mediu.

UE a prezentat o strategie de consolidare a securității apei. Cât despre cifre, potrivit Comisiei Europene, obiectivul Franței este de a reduce prelevările cu apă cu 10% până în 2030, atât în pânzele freatice, cât și din apele de suprafață.

Potrivit comisarului Roswall, cele 10 procente reprezintă „minimum posibil”. Statele membre susțin că aceasta ar putea implica reducerea prelevărilor sau ameliorarea infrastructurilor pentru a evita scurgerile, a mai spus aceasta.

Burxelles-ul a subliniat faptul că în UE, canalizările defecte reprezintă o problemă. Potrivit CE, situația variază foarte mult la nivelul statelor membre, care pot pierde între 8% și 57% din resursă.

Executivul european propune digitalizarea în sectorul apei, pentru a detecta mai bine aceste scurgeri, de exemplu cu contoare inteligente.

Totodată, Banca Europeană de Investiții va lansa, în cooperare cu CE, un program privind apa și gestionarea durabilă a acesteia. Bugetul este de 15 miliarde de euro pentru perioada 2025-2027.

Cât despre combaterea poluării, executivul european propune o inițiativă public-privată pentru anul 2027. Aceasta ar viza o mai bună detectare și eliminare a PFAS, „poluanți interni” sintetici aproape indestructibili care contaminează apa.