scaderea dobanzilor bancare. „Prima investitie am facut-o pe 2 decembrie. Nu am riscat decat 25% din sumele economisite, pentru ca sunt constient de riscurile la care ma expun”, spune Adrian Manafu. Ca el au gandit alte cateva mii de romani, care, din curiozitate sau pentru ca au considerat ca pot castiga mai mult decat daca si-ar plasa banii in alte instrumente financiare, au decis sa intre in hora. Un calcul simplu arata ca un investitor care, la inceputul anului trecut, a cumparat actiuni de 100 de milioane de lei, in decembrie 2004 se putea lauda cu un randament de 100%. Mai mult, in primele saptamani ale acestui an, indicii bursieri s-au apreciat in medie cu 30%.”Cred ca cererea a crescut spectaculos in primul rand pe relatia cu investitorii autohtoni. Multi au descoperit jocul bursier in ultimele saptamani sau luni”, spune Dragos Neacsu, presedintele Raiffeisen Capital & Investment (RCI).Statisticile bursei de valori arata ca numai in primele trei saptamani ale acestui an au fost deschise peste 1.900 de conturi. Daca luam in considerare numarul de conturi active din luna decembrie, rezulta o crestere de 35%. Este aceasta o cifra mare? Dragos Neacsu considera ca nu s-au atins limitele: „Numarul investitorilor activi este inca foarte redus, daca ne gandim la potentialul pietei sau daca l-am raporta la cel al persoanelor care au depozite bancare sau au apelat la credite.”Cu siguranta, au fost mai multi factori care i-au determinat pe romanii cu ceva bani pusi deoparte sa se uite spre bursa. Siminel Andrei, presedintele ANSVM, crede ca importante au fost imbunatatirea legilor ce privesc protectia investitorilor si cresterea transparentei emitentilor, evolutia pozitiva a economiei in urma privatizarilor, ca si reducerea taxelor pe profit si venit. Au mai contat si scaderea inflatiei, si, corespunzator, a dobanzilor, dar si incadrarea Romaniei pe culoarul aderarii la Uniunea Europeana.
Jocul la bursa, privit ca „trendy”
Totusi, unii se intreaba daca acest salt al bursei este conjunctural sau reprezinta o continuare a trendului pozitiv inregistrat in ultimii ani. Dragos Neacsu crede ca au fost ambele: „Noi avem dubii serioase fata de unele dintre aceste intrari de capital din luna ianuarie. Pe de o parte, avem intrari dinspre investitorii straini de portofoliu, care au luat in calcul si aprecierea leului. Peste asta s-a suprapus fenomenul de investire la bursa, care a devenit o moda in ultima perioada printre romani, iar cata vreme este o moda, poate fi periculos.”Siminel Andrei considera ca avem o piata puternica, care, fie ca la un anumit moment creste sau scade, per ansamblu va continua sa se dezvolte in anii ce urmeaza. Dumitru Tudor, fost cercetator, a intrat pe piata de capital in august 2002, cand situatia era oarecum similara cu cea din prezent. „Inca de atunci incepusera sa apara primele semne privind scaderea dobanzilor bancare si a certificatelor de trezorerie”, isi aminteste Dumitru Tudor. Dupa cateva zile de exuberanta, a simtit si gustul amar al scaderii cotatiilor: „In perioada noiembrie – decembrie 2002 am inregistrat o diminuare a portofoliului cu aproximativ 25-30%, dar nu am plecat din piata. Daca ieseam, insemna sa accept pierderea, insa mi-am reorientat investitiile catre alte actiuni, in special pe titluri care, prin traditie, ofera anual dividende sau actiuni gratuite”. Scaderea portofoliului l-a determinat sa studieze si sa acumuleze importante cunostinte despre fiecare actiune. „Astfel, am descoperit perioadele de crestere si descrestere caracteristice fiecarui tip de actiune: ingrasamintele au rezultate bune in semestrul I, si rezultate mai putin bune in a doua jumatate a anului, SIF-urile au o evolutie buna in trimestrul II, cand incaseaza dividendele de la bancile din portofoliu s.a.m.d.”, explica el.
Fara noi vedete la bursa, ne pandesc corectii severe
Spre deosebire de Dumitru Tudor, care se dovedeste a fi un investitor foarte calculat (a terminat anul trecut chiar si un master in management financiar si piete de capital), multi dintre cei furati de entuziasmul general al cresterii bursei nu au stat sa se gandeasca prea mult la riscurile asumate. Acestea pot avea cauze de natura politica, economica sau psihologica. Intrarea unor noi investitori la bursa, atat romani, cat si straini, a dezechilibrat raportul dintre cerere si oferta in favoarea primei, fapt ce ar putea determina evolutii imprevizibile ale cotatiilor bursiere. Ce este de facut? Dragos Neacsu spune ca pentru ca anul 2005 sa fie unul mult mai bun decat anii anteriori este nevoie de suplimentarea ofertei bursiere, altfel se pot inregistra un sir de corectii negative. Aceasta varianta este plauzibila, avand in vedere faptul ca o serie de titluri au inregistrat cresteri nejustificate prin rezultatele financiare obtinute de respectivele companii. Neacsu spune ca la bursa trebuie sa vina „marfa noua” pentru a echilibra raportul cerere-oferta. Una dintre solutiile rapide ar fi o „injectie” de pachete suplimentare ale societatilor deja listate. In plus, pana in toamna, ar trebui sa fie cotate si primele societati din programul guvernamental „O piata puternica”. In caz contrar, este posibil ca investitorii sa se confrunte cu primele corectii serioase si sa paraseasca piata incasand lovituri pe masura. Cat de severe vor fi aceste corectii, este greu de spus. Presedintele RCI apreciaza ca ar fi de preferat ca aceste ajustari sa fie individuale (legate de anumite titluri).
Saltul bursei are precedente
Ce s-a intamplat la bursa in ultimul an nu este deloc o premiera. Primul an de varf al tranzactiilor bursiere a fost 1997. Fata de acel an exista o serie de similitudini, dar si multe diferente. In primul rand, la fel ca si acum, investitorii erau incurajati de venirea la putere a unui nou guvern, cu intentii reformatoare si cu o imagine pozitiva. Si atunci, cei care au decis sa simta pulsul pietei erau atrasi de evolutia puternic ascendenta a cotatiilor bursiere. Investitorii straini au intrat cu sume considerabile pe piata, iar cererea mare a fost sustinuta de listarea unui numar important de companii. Cu toate acestea, nu a putut fi evitata o scadere puternica si generalizata a cotatiilor, care nu a fost surmontata decat dupa cativa ani. Cauzele au fost mai mult externe si mai putin dependente de evolutia economiei romanesti: criza financiara din sud-estul Asiei si cea din Rusia, care i-a facut pe investitorii straini sa-si retraga banii ca sa reduca pierderile inregistrate in respectivele piete lovite de recesiune.
Investitorii straini prefera actiunile marilor companii listate
Anul trecut au ramas in piata de capital aproape 76 de milioane de euro
Activitatea investitorilor straini pe piata de capital romaneasca a crescut anul trecut, fiind mai evidenta in ultimele trei luni. Majoritatea tranzactiilor facute de acestia au avut ca obiect actiunile companiilor financiar-bancare si a celor petroliere.Acordarea de catre Comisia Europeana a statutului de tara cu economie de piata functionala, scaderea inflatiei si aprecierea leului in fata principalelor monede straine, dar si cresterea ratingului tarii pentru datoria pe termen lung la „investment grade” a adus mai multi straini la bursa, mai ales in ultimele trei luni. Astfel, anul trecut au intrat pe piata 489 de investitori straini-persoane fizice (cu 66% mai multi decat in 2003) si 242 persoane juridice (+45%).Anul trecut au intrat pe piata de capital peste 8.100 de miliarde de lei (aproape 200 milioane de euro la cursul mediu calculat de BNR) de la investitorii straini, in timp ce iesirile au fost de 134 milioane de euro. Fata de anul precedent s-a consemnat o crestere cu 44% a intrarilor, in timp ce iesirile au crescut cu 62%. In general, investitorii straini au preferat actiunile societatilor de investitii financiare, a bancilor si companiilor petroliere. Volumul cumpararilor de actiuni din acest sector a fost de 4.233 miliarde de lei, dublu fata de valoarea vanzarilor. Acest lucru arata ca investitorii straini prefera investitiile de portofoliu in actiuni ale unor mari companii, care au de obicei lichiditate ridicata.rnEvolutia sectorului petrolier din tara noastra i-a facut pe investitorii nerezidenti sa cumpere actiuni de peste 2.800 de miliarde de lei si sa vanda de aproximativ 2.000 miliarde lei. Numai cumpararile de actiuni Petrom au fost in valoare de 1.376 miliarde de lei. rnIntr-un clasament al tarilor de origine a investitorilor, cei din SUA au fost anul trecut cei mai mari investitori care au cumparat actiuni de pe piata de capital romaneasca (in valoare totala de 2.683 miliarde de lei). O treime din aceste sume a fost platita de gigantul american Cargill, care a cumparat peste 90% din actiunile Comcereal Alexandria. In schimb, investitorii inregistrati in Cipru au vandut actiuni in valoare de 3.558 miliarde de lei, in timp ce cumpararile au fost de numai 1.100 de miliarde.rn
rn
rnAvans moderat la bursele vecinern
rnInteresul investitorilor s-a domolit dupa aderarea la UErn
rnBursa de Valori Bucuresti se poate lauda cu unul dintre cele mai ridicate ritmuri de crestere din Europa Centrala si de Est, atat la nivelul indicilor, cat si in ceea ce priveste capitalizarea.rn
rnAnul trecut, indicele BET si-a dublat valoarea, iar in primele saptamani ale acestui an a consemnat o majorare de peste 30%. Spre comparatie, indicele bursei din Budapesta a crescut anul trecut cu 54% si cu doar 3,19% in acest an, in timp ce bursa poloneza a urcat in 2004 cu numai 25%. O evolutie mai apropiata de cea a bursei noastre a avut-o anul trecut bursa din Bratislava, indicele oficial al acesteia (SAX index) crescand cu 84%. Insa, in acest an, cotatiile slovace au stagnat. rnInsa, chiar daca in 2004 indicii bursieri vecini nu au reusit decat o crestere temperata, aceasta evolutie vine dupa ani buni in care au beneficiat de salturi net superioare. Unul dintre motoarele principale care au determinat aceste evolutii a fost reprezentat de interesul crescut al investitorilor straini, institutionali sau individuali, pentru titlurile est-europene, mai ales dupa ce respectivele tari au semnat, in 2002, conventiile de aderare la Uniunea Europeana. Dupa acest moment, majoritatea burselor s-au inscris pe un trend ascendent accentuat.rnCu toate acestea, intre Bursa de Valori Bucuresti si celelalte burse est-europene exista o serie de diferente majore. In primul rand, pe celelalte piete gasim o gama larga de instrumente tranzactionate, de la obligatiuni ipotecare si titluri de stat, pana la produse derivate. Mai mult, cu exceptia bursei din Bratislava, capitalizarea celorlalte piete este mult mai mare decat cea a bursei autohtone, chiar daca in 2004 capitalizarea BVB s-a triplat, ajungand la 8,18 miliarde de euro. Insa „energizantele” burselor vecine au fost marile companii privatizate in primii ani de dupa caderea comunismului si prin intermediul pietelor de capital, cele mai bune exemple in acest sens fiind companiile ungare MOL si Matav. Din pacate, pana acum, statul roman nu a privit piata de capital ca pe o alternativa la vanzarea companiilor. Lucrurile s-ar putea schimba incepand din acest an, cand ar putea fi listate in jur de zece societati, atat de stat (trei companii furnizoare de utilitati), cat si private. Aceste initiative ar putea sa propulseze piata de capital romaneasca la nivelul suratelor ei din aceasta zona a Europei, iar, in plus, ar veni si in intampinarea cererii tot mai mari de actiuni.
