Burduja susține varianta Bolojan premier și transmite că reformele contează mai mult decât numele
În plină efervescență a negocierilor politice pentru viitorul Executiv, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, își declară public preferința pentru Ilie Bolojan în fruntea Guvernului. Prezent vineri la Digi24, Burduja a afirmat fără echivoc că ar fi o onoare și o realizare națională ca fostul președinte interimar să preia funcția de prim-ministru.
„Pentru mine, domnul Bolojan, ca prim-ministru, ar fi un vis împlinit. Şi nu doar al meu, cred că este o aşteptare pentru mulţi români, pentru că e un om serios, care a demonstrat, pe care-l cunosc de foarte mulţi ani şi, la nivel personal, este un om pe care-l respect şi ştiu că iubeşte România, a avut rezultate, de cuvânt, de mare corectitudine şi de mare caracter”, a spus Burduja.
Această poziționare vine în contextul în care numele lui Ilie Bolojan a fost vehiculat în spațiul public ca posibilă soluție pentru funcția de premier.
În opinia sa, un guvern stabil, sprijinit de o majoritate parlamentară solidă, este esențial pentru implementarea reformelor și recâștigarea încrederii românilor în clasa politică.
Reformele sunt esențiale pentru orice premier
Totuși, dincolo de simpatia declarată pentru Bolojan, Burduja a insistat că nu numele celui care ocupă funcția de prim-ministru este important, ci capacitatea sa de a duce la capăt reformele de care România are urgentă nevoie.
„Nu contează în sine numele premierul, cât să existe o majoritate care să-şi asume reforme, cu un calendar clar, iar dacă nu este în stare să le facă, sigur, pleacă acasă”, a transmis ferm ministrul.
Această poziție reflectă o nemulțumire difuză în rândul electoratului și chiar în interiorul coaliției de guvernare, legată de lentoarea cu care s-au implementat marile reforme asumate la nivel declarativ: reforma administrativă, reorganizarea cheltuielilor publice, reforma pensiilor speciale, digitalizarea instituțiilor sau descentralizarea reală.
Referindu-se la reducerea deficitului bugetar, Burduja a subliniat că este esențială scăderea cheltuielilor publice și reformarea administrației, invocând exemplul Ministerului Energiei, unde aproape o treime din posturi au fost eliminate în cadrul unui proces de reorganizare.
