"Voi face tot posibilul pentru ca să nu existe o reducere drastică în materie de politică de coeziune. Dacă nu, ne vom simţi pedepsiţi. Sperăm că vom fi înţeleşi", a pledat premierul Boiko Borisov, într-o conferinţă de presă organizată la Sofia cu ocazia preluării de către Bulgaria a preşedinţiei rotative a UE. 

Comisia Europeană, care zilele trecute a demarat o dezbatere spinoasă cu privire la viitoarele bugete UE post-Brexit, a avertizat deja statele membre că trebuie să se pregătească pentru reduceri impresionante în anumite domenii, chiar dacă în paralele vor trebui să îşi majoreze contribuţiile la bugetul comunitar. 

Executivul european urmează să-şi prezinte în luna mai propunerea sa pentru bugetul UE după anul 2020, în ideea de a ajunge la un acord înainte de alegerile europarlamentare din 2019. Decizia finală trebuie convenită între statele membre, care în mod tradiţional vor să reducă cheltuielile, şi Parlamentul European, care cere mai multe fonduri. De data aceasta discuţiile vor fi complicate de Brexit, având în vedere că Marea Britanie este un contributor net la bugetul comunitar. 

Pe de altă parte, mai multe ţări, în frunte cu Germania au sugerat ca în viitor accesul la fondurile europene să fie condiţionat de respectarea valorilor şi deciziilor UE, o propunere care vizează Ungaria şi Polonia, acuzate că nu respectă statul de drept. 

"Există o propunere de a lega politica de coeziune de statul de drept. Unele state sunt pentru. Însă alte state spun că cele două nu au nimic în comun. Oare finanţarea europeană trebuie să fie transformată în morcov?", a întrebat, la rândul său, vice-premierul bulgar, Tomislav Dontchev

Pentru a-şi moderniza infrastructurile, ţările membre UE din Europa Centrală şi de Est depind de fondurile structurale de la UE. 

AGERPRES