in setul de masuri fiscale cu care noul guvern a debutat in anul 2000, reasezarea accizelor ocupa un loc aparte. Ministerul Finantelor a pregatit un proiect de act normativ in acest sens, care urmeaza sa intre in dezbaterea Guvernului in perioada imediat urmatoare. Filozofia noii abordari este simpla. Accizele duc greul in structura veniturilor bugetare, ocupand al doilea loc, dupa taxa pe valoarea adaugata, in randul impozitelor si taxelor colectate la bugetul statului. Pe fondul scaderii consumului, ministerul isi reorienteaza politica. Pe de o parte, reduce cotele aplicate la produsele ce sunt supuse acum accizarii (in medie cu 20%), iar pe de alta parte, largeste baza de impozitare, prin marirea numarului de produse asupra carora se aplica taxele de consumatie (accizele).
Oficialii romani motiveaza reasezarea accizelor pe seama necesitatii de a pune piedici sustragerii agentilor economici de la plata acestui impozit. O cale de evitare a platii accizelor a fost comercializarea unor produse carora le-a fost schimbata denumirea, potrivit ministrului finantelor. Produsele petroliere si alcoolul sunt primele vizate de finantisti. Daca acum numai pentru benzina si motorina se aplica accize, dupa aprobarea si intrarea in vigoare a noilor reglementari, aria de cuprindere a taxelor de consumatie se va extinde si asupra altor produse petroliere. Se vor micsora cotele aplicate pentru benzina si motorina, dar vor fi aplicate accize asupra altor produse, complementare, in industria transporturilor. Uleiurile pentru motoare auto vor fi supuse unei accize de 50 euro/tona, conform propunerilor Ministerului Finantelor, aditivii pentru benzina – in jurul valorii de 75 euro/tona, combustibilii tip M si P – 105 euro/tona, vaselinele si parafinele – 40 euro/tona.
Cea mai mare reducere va fi consemnata la benzina fara plumb, cu 25%, daca propunerile ministerului de resort vor fi agreate de cabinetul Isarescu. Finantistii spun ca micsorarea accizei cu 74 de euro, la acest produs, are drept scop orientarea automobilistilor catre consumul de benzina fara plumb. „Masura este luata in spiritul adaptarii la piata europeana”, spun surse din Ministerul Finantelor. Este pentru prima data cand Ministerul Finantelor isi reorienteaza politica in domeniul impozitarii produselor petroliere. Pana acum, constructiile bugetare din anii precedenti cuprindeau, ca influente favorabile in totalul veniturilor, efectele majorarii accizelor la carburanti.
Experienta a demonstrat insa ca majorarea accizelor a fost urmata imediat de o coborare a consumului. in noua viziune, ministerul de resort se bazeaza pe incasari mai mici din comercializarea produselor pentru care taxele de consumatie s-au redus, dar mizeaza pe contracararea efectelor prin colectarea de noi taxe.
Contrabanda cu alcool a tinut capul de afis al materialelor publicistice din anul care a trecut. Marii producatori de alcool au reclamat lipsa de fermitate a organismelor statului in stoparea acestui fenomen.
Finantistii spun ca o portita de scapare pentru evazionisti a fost lipsa taxarii alcoolului brut. Ea va disparea dupa intrarea in vigoare a noilor reglementari cand, de la alcoolul brut si pana la alcoolul etilic rafinat si bauturile spirtoase produse din alcoolul etilic rafinat, vor fi aplicate taxe de consumatie, cu cote progresive.
Preturi minime si maxime pentru alcool
Sistemul de impozitare prin accize nu se schimba, si prin urmare va ramane in vigoare dreptul de deducere a accizei platite din acciza datorata bugetului de stat, pentru produse achizitionate spre a fi folosite ca materie prima. Adica, producatorul de alcool etilic rafinat plateste o data cu achizitionarea alcoolului brut si acciza datorata bugetului de catre furnizorul sau. Produsul fabricat de cumparator este si el supus unei taxe de consumatie, ce va fi superioara accizei ce se aplica alcoolului brut. insa la bugetul de stat producatorul va plati diferenta pana la acciza care se datoreaza la produsul final. Deducerile se fac numai pe baza de documente justificative, care vor include si copia autorizatiei de comercializare.
Reprezentantii finantelor spun ca aceasta masura a fost luata pentru a face posibil un control mai riguros asupra comerciantilor de alcool si bauturi alcoolice. Greu de crezut insa ca scopul va fi atins.
Mijloace pentru contracararea evaziunii fiscale si a falsurilor existau si pana acum. Practic, la fiecare modificare a actelor normative din domeniul fiscal, printre motivatiile oficialilor se afla si cea de incercare a combaterii evaziunii. Practica a demonstrat ca un simplu act normativ nu este suficient pentru contracararea contrabandei. Lui ar fi trebuit sa i se alature si fermitatea inspectorilor fiscali.
De absenta unui control riguros nu se indoiesc nici finantistii. Accizele la tigari s-au modificat de nenumarate ori, au fost luate, de asemenea, masuri care promiteau frane in calea evazionistilor si totusi, tigari netimbrate continua sa se vanda sub ochii trecatorilor. De asemenea, finantistii nu sunt straini de faptul ca organele de control continua sa-i preseze pe aceiasi producatori, ce poarta nume care nu le permit sa recurga la matrapazlacuri ieftine. Un loc caldut si o cafea buna vor prevala intotdeauna, in fata unor controale ce ar presupune suportarea intemperiilor vremii.
Greu de crezut este si faptul ca impunerea unor preturi minimale si maximale va rezolva aceasta problema care in Romania a prins radacini adanci.
Dupa sistemul instituit asupra comercializarii tigaretelor, Ministerul Finantelor mai propune si impunerea unor preturi minimale si maximale la bauturile alcoolice (si o taxa suplimentara de 2% aplicata asupra pretului maxim de vanzare cu amanuntul).
Finantele incurajeaza productia de bere
Forma sub care vor fi aduse la cunostinta consumatorilor nu este inca stabilita. Asociatiile producatorilor de bauturi spirtoase vor aduce nivelurile de pret la cunostinta consumatorilor, fie prin intermediul presei, fie prin afisarea lor la Directiile Finantelor Publice. Din aceasta masura poate va castiga si bugetul statului ceva mai mult, dar pentru consumator nu este o garantie ca produsul achizitionat are pretul incarcat de taxe si impozite varsate la buget, asa cum nu este scutit de riscul cumpararii unor falsuri comercializate la preturi impuse de limitele prestabilite.
Modificarile aduse in sfera produselor supuse taxelor de consumatie vor fi benefice producatorilor de bere mici si mijlocii, care vor avea de castigat din reducerea valorilor accizelor, regresiv, in functie de capacitatea de productie, de la 1,50 euro pentru 1 hl de alcool pur, la 1,20 euro. Acciza aplicata la cafea se va reduce cu 2,5%.
Daca efectele declarate acum de finantisti vor avea valoare si in practica ramane de vazut. insa un lucru este cert: repetatele modificari aduse actelor normative in domeniul fiscalitatii trebuie sa fie de bun augur pentru finantisti, care isi pot reorienta preocuparile catre servicii de consultanta oferite agentilor economici.