După ani de zile în care, din zona fondurilor private de pensii, au venit vești mai degrabă proaste, cei peste 7,3 milioane de români care contribuie la pensia privată obligatorie (Pilon II) au motive de bucurie. La jumătatea acestui an, cifrele arată foarte bine nu doar comparativ cu anii ce au trecut, dar chiar și față de începutul lui 2019.

Datele oficiale consultate de Capital.ro arată că randamentul mediu al celor nouă fonduri de pensii, calculat pe o perioadă de doi ani anteriori, a ajuns la 3,5% în iunie, în creștere substanțială față de ianuarie 2019, când câștigul era de doar 2,1%. Este prima creștere sememstrială importantă din ultimii 7-8 ani. Cu alte cuvinte, în iunie 2019, fondurile private adăugaseră la contribuțiile românilor 3,5% în plus față de iunie 2017, iar în ianuarie 2019, plusul pe  cei doi ani anteriori era de doar 2,1%.

Activul net total al fondurilor a ajuns la peste 55 de miliarde de lei, în timp ce numărul celor care contribuie a urcat la peste 7,3 milioane de oameni. Prin comparație, în iunie 2012, fondurile private aveau active de doar 8 miliarde de lei împărțiți la doar 5,6 milioane de oameni.  Aceste creșteri au fost înregistrate în ciuda faptului că statul nu s-a ținut de promisiune și, în loc să crească procentul alocat fondurilor private la 6% din salariul brut l-a scăzut la 3,75%, față de 5% cât a fost maxim.

 

Mai puțini bani de pensii se întorc la stat. În ce sunt investiți banii românilor și cât avem în conturi

Pe de altă parte, statul este și cel care a avut de pierdut direct din reducerea contribuțiilor. Deși a încasat mai mulți bani la fondul de stat(pilonul I), administratorii privați par că și-au regândit strategiile și își plasează din ce în ce mai puțini bani în tilturi ale statului român. Concret, arată datele citate, în iunie 2019, circa 58% din totalul activelor celor nouă fonduri erau în titluri ale statului român, în timp ce în iunie 2012, de exemplu, ponderea acestui tip de plasament era de pete 70%. Altfel spus, fondurile private împrumută mai puțin statul român.

Pe de altă parte, crește ponderea împrumuturilor către firme private (obligațiuni corporative) și ponderea plasamaentelor în acțiuni bursiere. Per total, prin cele două metode, circa 28% din activul total merge în finanțarea mediului privat, adică aproape 20% în acțiuni și circa 7,5% în obligațiuni private. Așadar, fondurile private de pensii vin cu o injecție de aproape 15 miliarde de lei(28% din cei 55 de miliarde active nete) în economia privată. În 2012, doar 10% din active mergeau în acțiuni și sub 4% în obligațiuni corporative. Ca formă de plasament mai contează și depozitele bancare, care scad mult ca pondere din cauza dobânzilor mici, însă sunt pe locul trei ca, cu 7,35% din activ, față de 12% cât era în 2012.

În ceea ce privește media sumelor aflate în conturile celor 7,3 milioane de cotizanți, aceasta este undeva la 7.500 de lei. Totuși, tre sa luăm în calcul că circa 40% din conturi, dacă nu mai bine, sunt goale, ceea ce ar duce media conturilor alimentate la circa 13.000-15.000 de lei. Dacă presupunem că această sumă se va dubla, după încă 10 ani de existență a fondurilor private, ar rezulta circa 30.000 de lei, în medie, în contul de pensie privată. Raportat la un stagiu de plată de 15 ani, ar rezulta circa 2000 de lei pe an, adică sub 200 de lei pe lună, în plus față de pensia de la stat.

Te-ar putea interesa și: