Ministrul desemnat al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a fost audiat miercuri, 30 octombrie, în comisiile reunite din Parlamentul României. El a primit aviz favorabil din partea membrilor comisiilor reunite, situaţia fiind de 31 voturi pentru, 3 împotrivă şi 2 abţineri.

În timpul audierilor, Aurescu a vorbit despre priorităţile sale în fruntea Ministerului de Externe. România va susţine politica de extindere a Uniunii Europene, însă nu va uita nici subiectul foarte discutat al aderării la Spaţiul Schengen, despre care Aurescu spune că trebuie ca ţara noastră să primească un calendar realist de aderare. Diplomatul a precizat că este necesară o întărire a flancului estic la NATO, iar creşterea prezenţei aliaţilor trebuie să crească pe teritoriul României.

Bogdan Aurescu a sugerat că nu va susţine mutarea ambasadei României din Israel, declarând că Ministerul de Externe va menţine poziţia tradiţională cu privire la procesul de pace din Orientul Mijlociu şi statutul Ierusalimului.

Cât priveşte relaţia cu Federaţia Rusă, Aurescu a declarat la audieri că este necesară o relaţie pragmatică şi predictibilă, care depinde de implicarea constructivă a Rusiei în soluţionarea conflictului ucrainean şi respectarea angajamentelor internaţionale şi a dreptului internaţional, acestea fiind condiţii obligatorii pentru intensificarea dialogului. Cât priveşte Tezaurul de la Moscova, ministrul desemnat a precizat că se va încerca reluarea activităţii comisiei mixte bilaterale care negociază repatrierea tezaurului.

În legătură cu Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, despre care s-a scris că ar putea fi desfiinţat, Bogdan Aurescu a declarat că îşi doreşte ca acesta să funcţioneze ca un departament în subordinea prim-ministrului, pentru a-i oferi o putere mai mare.

Ministrul desemnat a atras atenţia că anul viitor, pe 4 iunie, se vor împlini 100 de ani de la Tratatul de la Trianon. El speră că nu va exista un conflict diplomatic cu acest prilej între România şi Ungaria.

În timpul audierilor, Titus Corlăţean, fost ministru de Externe din partea PSD, i-a acuzat pe cei din PNL că au copiat programul de guvernare social-democrat când vine vorba despre poziţia României faţă de Rusia, însă au omis un pasaj crucial, cel în care se menţiona că România nu va recunoaşte niciodată anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Federaţia Rusă. Bogdan Aurescu a explicat că acest lucru s-a întâmplat doar din dorinţa de a nu ieşi cu un program de guvernare extrem de lung, iar poziţia României va fi în continuare neschimbată în legătură cu această chestiune, mai ales că în programul de guvernare al PNL se menţionează că ţara noastră susţine menţinerea sancţiunilor impuse Rusiei dupa momentul anexării Crimeei.

Bogdan Aurescu. Sursa: presidency.ro

Bogdan Aurescu este un diplomat de carieră şi fost ministru de Externe în perioada noiembrie 2014 – noiembrie 2015. În prezent, el este consilier prezidenţial pentru politică externă, post pe care-l ocupă din mai 2016.

Aurescu este binecunoscut după ce, în perioada 2004-2009, a fost Agentul României pentru Curtea Internațională de Justiție, coordonând activitatea echipei care a reprezentat România în procesul cu Ucraina de la Curtea Internațională de Justiție privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră. Procesul a fost finalizat cu un câștig de 79,34% din suprafața în dispută, adică 9700 km² de platou continental și zonă economică exclusivă care au revenit ţării noastre.

În perioada 2010-2011, Bogdan Aurescu a fost negociator-șef pentru România al Acordului româno-american privind apărarea antirachetă și al Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România și SUA. Aceasta presupune găzduirea pe teritoriul românesc, la Deveselu, județul Olt, de interceptori tereștri, respectiv rachete de interceptare SM3-IB (Standard Missile 3, tip Block IB), facilitatea antirachetă devenind operațională în anul 2016.


Te-ar putea interesa și: