Pe vremea comunismului, Braşovul „trăia“ prin întreprinderi precum uzina de autocamioane (fostă Steagul Roşu, ulterior Roman), Tractorul, Hidromecanica, Rulmentul. Acestea au devenit amintiri ale companiilor care generau zeci de mii de locuri de muncă. Preluată de omul de afaceri Ioan Neculaie, uzina de autocamioane a încercat să se menţină pe linia de plutire, dar nu a mai reuşit să revină la „gloria de altădată“. Asta şi pe fondul conflictelor referitoare la situaţia acţionarială, Neculaie întâmpinând, timp de mai mulţi ani, opoziţie din partea Asociaţiei Pro Braşov. În această vară, Fiscul a scos la licitaţie mai multe bunuri aparţinând producătorului de autocamioane. Sfârşitul lui Roman Braşov pare inevitabil.

 

Nici Tractorul Braşov nu a avut o soartă mai bună. Compania a fost privatizată, apoi în urma unor operaţiuni controversate a trecut prin mâinile mai multor acţionari. Pe locul fostului producător de maşini agricole va fi construit un mall.

Atât uzina de camioane, cât şi Tractorul, au fost construite înainte de venirea comuniştilor la putere. La fel şi producătorul de motoare și turbine Hidromecanica, societate ce îşi are originile în 1880, când au fost puse bazele atelierelor de turnătorie fontă şi prelucrări mecanice.

 

Hidromecanica a fost scoasă la privatizare la începutul anilor 2000 şi a urmat un traseu la fel de sinuos ca şi suratele sale braşovene. În 2010 a intrat în insolvenţă, iar anul acesta a fost declarată falimentară.

 

Rulmentul Braşov a avut o soartă similară. După mai multe tentative eşuate de privatizare, producătorul de rulmenţi şi-a închis porţile. În 2009, bunurile companiei au fost vândute unui consorţiu de lichidatori, pentru suma de 2,5 milioane de euro.

 

Vechile fabrici, înlocuite de multinaţionale

 

Între 1990 şi 2004, producţia industrială din judeţul Braşov a scăzut cu 70%, în această perioadă fabricile din timpul comunismului ajungând să se închidă sau să-şi reducă activitatea. Printre primele multinaţionale care au luat în considerare relocarea în partea centrală a României au fost: HIB Rolem (în 1994), ceea ce a însemnat crearea a 1.200 de locuri de muncă, şi Autoliv (în 1997), companie ce a ajuns acum la 5.800 de salariaţi.

De ce au ajuns aceste companii să-şi îndrepte atenţia către România? Pentru forţa de muncă disponibilă. Obişnuiţi cu sectoarele industriale, braşovenii erau calificaţi pentru a lucra în astfel de domenii.

 

În ultimul timp, s-a observat o creştere a cererii pentru angajarea muncitorilor calificaţi, dar şi necalificaţi, de aceea multe companii precum Autoliv, Ina Schaeffler, Continental sau Powetrain şi-au deschis departamente speciale pentru căutarea şi recrutarea personalului.

Cel mai bogat om din Germania, investiţii masive

O companie importantă care a ajuns în Braşov este Schaeffler. Societatea este deţinută de Georg Schaeffler, cel mai bogat om din Germania, conform revistei americane Forbes. El controlează, împreună cu mama sa, Maria-Elisabeth, Schaeffler Group, unul dintre cei mai mari producători de rulmenţi şi componente auto. Averea familiei se ridică la 26,1 miliarde de dolari. Schaeffler România este una dintre cele mai mari investiţii în capacităţi de producţie ale grupului şi produce în Braşov componente pentru industria automobilistică şi constructoare de maşini şi pentru industria eoliană. Înfiinţată în anul 2002, compania avea în plan realizarea unei fabrici cu 3 hale de producţie cu o suprafaţă totală de 55.000 mp.

Astăzi, după o investiţie ce depăşeşte 500 milioane euro, fabrica ocupă o suprafaţă de 42,5 hectare, din care aproximativ 100.000 de metri pătraţi construiţi şi îşi desfăşoară activitatea în 6 hale de producţie la locaţia de la Cristian, de unde îşi desfăşoară producţia din 8 octombrie 2004 – ziua oficială a Schaeffler România. Înregistrată iniţial sub numele de INA Schaeffler Braşov ca filială a Grupului Schaeffler, întreprinderea a fost redenumită în anul 2006 primind numele de Schaeffler România.

 

Un alt exemplu este Airbus, care intenționează să construiască o fabrică de elicoptere în zona Ghimbav, lângă unitatea de mentenanță Eurocopter România, la care compania franceză este acționar alături de statul român. Într-o prima fază, investițiile ar urma să se ridice la 10 milioane de euro. Unitatea ar urma să funcţioneze într-o hală de 8.500 metri pătraţi, pe un teren de 15.000 mp, deţinut de compania de stat IAR Braşov (prin care statul român deţine acţiuni la Eurocopter România). Terenul va fi pus la dispoziţia companiei Vadstena, înregistrată de Airbus în România. În această fabrică ar urma să fie construite elicoptere Super Puma.

 

Eurocopter România și Forțele Aeriene Regale Britanice au încheiat recent un parteneriat pentru modernizarea a 20 de elicoptere Puma. Compania de la Ghimbav a realizat o actualizare prin care au fost îmbunătățite performanțele elicopterelor Puma, în cadrul programului RAF (Royal Air Force) Puma Life Extension Programme.

Eurocopter România SA, subsidiară a Airbus Helicopters, a fost înființată în 2002. Situată la Brașov, compania a dezvoltat activități legate de piețele civile, parapublice și militare.

Un alt investitor important din judeţ este Draxlmaier, care produce componente pentru industria auto în Braşov. Chiar în primăvara acestui an, producătorul a lansat o nouă unitate de producție. Noul spațiu de producție a fost construit separat de fabrica deja existentă și este alcătuit din două hale cu o suprafață totală de aproximativ 25.000 de metri pătrați, situate în afara orașului Codlea. Aici se produc borduri, console centrale și uși pentru unii dintre cei mai mari constructori auto din lume. Costul pentru construcția și dotarea acestor hale noi a fost de 50 milioane de euro. Odată cu această investiție, compania a creat 500 de noi locuri de muncă, ajungând la o un număr de 1.500 de angajaţi în judeţul Braşov.

Pentru pregătirea angajaţilor companiile germane au decis să ajute sistemul educațional din Braşov prin crearea şcolii profesionale Kronstadt. Astfel, tinerii absolvenţi ai acestei şcoli au şansa să fie angajaţi în cadrul companiilor care finanţează această şcoală.

Şi românii fac performanţă

Un exemplu în acest sens este Horațiu Țepeş (ocupă locul 178 în Top 300 Capital, cu o avere de 28-30 milioane de euro). El a reușit să construiască una dintre afacerile cu cele mai mari creșteri din industria românească.

Antreprenorul de numai 35 de ani este proprietarul Bilka, liderul pieței românești de țiglă metalică. Astăzi, unul din patru acoperișuri din țiglă metalică vândute în România este produs la fabrica Bilka din Brașov. Performanța de a deveni liderului pieței românești de țiglă metalică este remarcabilă dacă ne gândim că Horațiu Țepeș a ridicat afacerea de la zero și a trebuit să facă față concurenței multinaționalelor. Este clar că toate planurile i-au mers din plin, performanțele companiei fiind de invidiat în economia românească. Anul trecut, Bilka a raportat o cifră de afaceri de  30,3 milioane de euro, în creștere cu  aproape 30% față de 2013, și un profit de 1,8 milioane de euro, mai mare cu circa 40%. Curios este că această creștere spectaculoasă s-a păstrat și anul acesta, în primele trei trimestre din 2015 compania reușind să depășească toată cifra de afaceri pe anul trecut.

Atractiv pentru turişti

Judeţul Braşov este atractiv pentru investitori, dar şi pentru turişti. Centrul vechi al oraşului Braşov, Piaţa Sfatului, Biserica Neagră, Castelul Bran sau Viscri sunt câteva locuri în care ajung în jur de 1,8 milioane de turişti anual, spune Christian Macedonschi, preşedintele Asociaţiei de Promovare şi Dezvoltare Turistică Braşov.

 

Acesta spune că anual turiştii ajung să lase în judeţ circa 77 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că este o destinaţie vizitată. „În următorii ani ne aşteptăm ca numărul de turişti să crească având în vedere că Lonely Planet a desemnat Transilvania cea mai frumoasă regiune din lume, pe care oricine trebuie să o viziteze. Iar în 4-5 ani când se va finaliza lucrările la aeroportul din Ghimbav, numărul turiştilor se va dubla”, a mai spus Macedonschi. Potrivit reprezentantului asociaţiei din domeniu, un motiv pentru care Braşovul a devenit un pol de atracţie pentru marile companii au fost planurile de îmbunătăţire a infrastructurii. Unele dintre cele mai importante proiecte în acest sector sunt: construcţia aeroportului de la Ghimbav, ce a presupus o investiţie de circa 40 milioane de euro şi realizarea autostrăzii, A3 Bucureşti – Braşov, ce va trece pe lângă aeroport.

 

În topul statisticilor

Judeţul Braşov are un Produs Intern Brut pe locuitor de 9.784 euro, aferent anului 2015, conform datelor Comisiei Naţionale de Prognoză. Este una dintre cele mai mari valori din ţară, întrecută de puţine judeţe, precum Cluj (9.943 euro), Timiş (10.207 euro), Ilfov (10.993 euro) şi municipiul Bucureşti (20.713 euro).

În dreptul evoluţiei PIB, Braşovul înregistrează numai „plusuri“. Economia judeţului a urcat cu 5,6% în 2012, 2,7% în 2013, 3,9% în 2014 şi are o estimare de 3,7% creştere pentru 2015. Anii următori vor aduce, de asemenea, evoluţii pozitive, potrivit previziunilor Comisi Naționale de Prognoză: 3,6% în 2016, 4,0% în 2017, 4,3% în 2018.

Salariul mediu lunar net (1.671 lei) se situează sub media pe ţară (1.767 lei), dar aceasta este „trasă în sus“ de nivelurile ridicate din Bucureşti (2.585 lei) şi Ilfov (2.193 lei).