Vicepreședintele Comisiei UE și Înaltul Reprezentant al Politicii Externe a Uniunii Europene, Josep Borrell nu se ascunde niciodată. Într-un interviu acordat pentru Corriere Della Sera acesta a încercat să tragă o lecție din dezastrul afgan: este timpul să se înființeze o forță europeană de intervenție rapidă, „pentru că americanii nu vor mai lupta în războaiele altora”, a spus acesta.

Interviul complet cu Joseph Borell:

Reporter: Domnule vicepreședinte, suntem la sfârșitul războiului din Afganistan și la începutul unui război între fundamentaliști?

Josep Borrell: Aceasta este în primul rând o catastrofă pentru afgani, un eșec pentru Occident și un punct de cotitură pentru relațiile internaționale. Dar este sfârșitul războiului? Este sfârșitul prezenței militare occidentale în Afganistan. Nu sunt sigur că afganii înșiși nu vor începe să lupte între ei. Dar pentru noi acest lucru nu este cu siguranță sfârșitul problemei, pentru că trebuie să continuăm să sprijinim oamenii din Afganistan.

Reporter: Europenii au scos probabil 10.000 de persoane din Kabul. Dar câți ne-au cerut ajutor să fugă și nu au plecat?

Josep Borrell: Sincer, nu avem o cifră concretă a numărului de persoane care ar fi trebuit evacuate. Nu cred că o are cineva. 520 de persoane au lucrat cu UE, sunt 520 și i-am dus pe toți la centrul de primire din Madrid. Dar cei care lucrau cu UE și europenii în trecut erau implicați, poate în societatea civilă, încercând să construiască un Afganistan democratic? Mii dintre ei nu au reușit să fie evacuați. Deci, da: evacuarea a fost un succes, având în vedere numărul mare de persoane scoase din țară într-un timp foarte scurt. Dar au rămas în urmă zeci de mii: este o problemă.

Diferența dintre europeni și americani

Reporter: O mare parte din critici s-au concentrat asupra Americii și pe Joe Biden. Dar noi, europenii, ieșim bine din această situație?

Josep Borrell: Europenii au fost implicați de la început în războiul din Afganistan, pentru că pentru prima dată de la 11 septembrie a fost invocat articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea reciprocă între țările din Alianță. De la început, membrii europeni ai NATO și-au trimis trupele – femei și bărbați de mare valoare – și am cheltuit mulți bani. Acestea fiind spuse, ca europeni nu am avut o abordare clară și care să fie a noastră. Primul obiectiv a fost să luptăm împotriva Al-Qaeda și am reușit. Apoi, a existat un al doilea obiectiv mai confuz: să încercăm să construim un stat modern. Și în acești 20 de ani s-a făcut ceva, nu putem fi negativi în privința asta: printre altele, am permis ca trei milioane de fete să meargă la școală. Dar construcția unui stat modern nu a avut timp să prindă rădăcini. Prin urmare, în calitate de europeni, avem partea noastră de responsabilitate, nu a fost numai un război american.

Reporter: Mai putem avea încredere în America pentru siguranța noastră?

Josep Borrell: Președintele Biden a fost clar când a spus că Statele Unite în Afganistan au făcut ceea ce trebuie să facă. Au format, au înarmat și au organizat o armată națională – a spus el – și acum este timpul ca afganii să își rezolve singuri problemele. Fac referire la această reflecție a lui Biden, când spun că Statele Unite nu mai sunt dispuse să lupte împotriva războaielor altora. Așa este. În ceea ce privește acest lucru, există o anumită detașare a Americii de arena mondială. Dar trebuie să folosim această criză pentru a consolida relația transatlantică, făcând-o mai echilibrată. Nu este momentul să nu respectăm angajamentele.

Reporter: Ce vreți să spuneți?

Josep Borrell: În calitate de europeni, trebuie să folosim această criză pentru a învăța să lucrăm mai mult împreună și pentru a consolida ideea de autonomie strategică. De asemenea, ar trebui să fim capabili să ne mișcăm singuri. Prin consolidarea capacităților noastre, consolidăm NATO.

Europa a reacționat mereu în situații de urgență

Reporter: Propuneți o forță militară europeană. Dar nici măcar nu reușim să facem o declarație comună cu privire la Hong Kong și la aeroportul din Kabul, fiecare țară europeană lucrează singură.

Josep Borrell: Europa reacționează adesea doar în fața unor situații de urgență. Din această experiență trebuie să tragem lecții. Fiecare dintre țările UE prezente în Afganistan s-a mobilizat în jurul Aeroportului din Kabul în ultimele săptămâni. Au cooperat între ei și au împărtășit capacitățile de transport. Dar, ca europeni, nu am reușit să trimitem 6.000 de soldați în jurul aeroportului pentru a proteja zona. Americanii au reușit, noi nu. Din acest motiv, în „busola strategică” propunem crearea unei „Initial Entry Force” europene, care să poată acționa rapid în situații de urgență. UE trebuie să poată interveni pentru a-și proteja interesele, atunci când americanii nu vor să se implice. „First Entry Force” europeană ar trebui să fie compusă din 5.000 de soldați capabili să se mobilizeze la un apel rapid.

Reporter: Cum intenționați să ocoliți veto-urile naționale?

Josep Borrell: Dacă nu există unanimitate, mai devreme sau mai târziu un grup de țări va decide să meargă singure mai departe. Guvernele care doresc acest lucru, nu vor accepta să fie oprite.

Reporter: Pot să o facă?

Josep Borrell: Putem lucra în mai multe moduri diferite. S-au realizat multe prin acorduri specifice, care inițial erau în afara Tratatului, ca și în cazul crizei financiare.

Reporter: În Europa, discutăm crizele geopolitice numai atunci când ne temem că vor sosi refugiații. Dar acest lucru nu determină țări vecine precum Turcia sau Belarus să încerce să ne șantajeze cu fluxurile de migranți?

Josep Borrell: Este adevărat că Europa tinde să se concentreze asupra crizelor geopolitice numai atunci când ne îngrijorează această problemă. Dar oamenii care sosesc din Afganistan nu pot fi numiți migranți. Mulți sunt solicitanți de azil. Au fugit din Kabul pentru că nu doreau să fie uciși. Dar așa este: tot mai mulți migranți sau refugiați sunt folosiți ca arme de către unele dintre țările vecine pentru a ne pune sub presiune. Recent, niște irakieni au ajuns la Minsk și de acolo regimul din Belarus i-a dus la granița lituaniană. Aceste încercări de a folosi migranții ca arme trebuie respinse, dar noi, europenii, nu putem privi geopolitica doar prin prisma fluxurilor migratorii. Efectele sunt mult mai ample. Există o nesiguranță în opinia publică, pe care unii oameni încearcă să o exploateze politic, dar trebuie să adoptăm o abordare mult mai generală.

Unde se duc refugiații

Reporter: Este adevărat că UE va plăti Uzbekistanul, Tadjikistanul, Pakistanul și chiar Iranul pentru a păstra refugiații afgani pe care noi nu îi dorim?

Josep Borrell: Ceea ce este adevărat este că în problemele legate de Afganistan va trebui să sporim cooperarea cu țările vecine. Trebuie să-i ajutăm în fața primului val de refugiați. Afganii care fug nu sosesc mai întâi la Roma, ci poate la Tașkent. Țările din prima linie trebuie ajutate.

Reporter: Vor primi asistență financiară de la Europa pentru a-i găzdui pe afgani, la fel cum a primit Turcia pentru a-i păstra pe sirieni?

Josep Borrell: Capacitatea de absorbție a Europei are limite și nu se poate face nimic fără o cooperare puternică. Țările limitrofe vor fi implicate mai mult și mai devreme decât Europa. Deci, da: înseamnă, de asemenea, să oferim țării respective sprijin financiar, așa cum am făcut cu Turcia.

Reporter: În 2015, Jean-Claude Juncker spunea Ungariei că zidurile de la frontiere nu sunt acceptabile în Europa. Acum, Grecia și Lituania le ridică cu aprobarea liderilor de la Bruxelles. Ce s-a schimbat?

Josep Borrell: Juncker vorbea despre granițele dintre țările UE. Dar când vine vorba de granița externă a Uniunii Europene, există unele state membre care au trebuit să ridice bariere. Nu este împotriva legii europene. Barierele sunt acolo pentru a proteja împotriva încălcării limitelor teritoriale ale unei țări. Orice țară are datoria de a-și proteja teritoriul. Pe de altă parte, aceste măsuri trebuie să fie proporționale și nu trebuie să împiedice solicitanții de azil să își prezinte cererea, care trebuie tratată pe baza principiului ne-respingerii.

Reporter: Biden se arată interesat să consolideze relațiile cu Europa, în special pentru a ne înrola pe frontul american în rivalitatea sa cu China. Ne putem permite acest lucru, noi europenii având China drept primul nostru partener comercial?

Josep Borrell: Rivalitatea dintre Statele Unite și China va defini secolul al XXI-lea. Dar lumea nu este bipolară, este din ce în ce mai multipolară și UE trebuie să fie unul dintre poli. Vom fi întotdeauna mai aproape de America decât de China, dar acest lucru nu înseamnă că trebuie să fim întotdeauna aliniați sistematic cu Statele Unite, deoarece avem interese diferite în unele domenii. Exact ca ei. Acesta este motivul pentru care autonomia strategică nu este în niciun caz împotriva alianței transatlantice, dar servește pentru a avea propria noastră viziune asupra afacerilor internaționale și pentru a avea propria capacitate de a acționa: împreună cu parteneri precum Statele Unite, atunci când este posibil și singuri când este necesar.