Boris Vujcic: BCE nu ar trebui să reacționeze în mod exagerat dacă inflația din zona euro scade sub ținta de 2%
Joi, Banca Centrală Europeană a operat a opta reducere a dobânzii de referință în decurs de un an, însă a indicat că în luna următoare va face o pauză în acest proces. Cu toate că previziunile arată o scădere a inflației din zona euro până la 1,6% în 2026, instituția pare să adopte o abordare prudentă. Conform unei estimări preliminare publicate recent de Eurostat, rata inflației în zona euro a scăzut în luna mai la 1,9%.
Boris Vujcic consideră că există posibilitatea ca prețurile să înceapă din nou să crească în viitor, motiv pentru care, în opinia sa, politica monetară nu ar trebui să încerce să realizeze o „chirurgie de precizie” atunci când inflația se abate ușor de la obiectivul țintă.
„O deviere de câteva zeci de puncte de bază în ambele direcţii ale ţintei nu reprezintă o problemă. Pentru că întotdeauna vei avea mici abateri. Dacă vei considera că acestea sunt o problemă, atunci vei reacţiona în mod exagerat. Aici nu este vorba de chirurgie de precizie”, a spus Vujcic într-un interviu acordat sâmbătă pentru Reuters.
Este probabil ca inflația să crească din nou
Guvernatorul Băncii Naţionale a Croaţiei a declarat că este probabil ca inflaţia să crească din nou, pe măsură ce preţurile la energie ating un prag minim, iar ritmul de creştere economică se va intensifica. Totodată, el a precizat că aprecierea monedei euro nu ar trebui să genereze efecte secundare semnificative asupra preţurilor, cu excepţia cazului în care această tendinţă se va menţine pe o perioadă extinsă, de mai multe trimestre.
În prezent, printre oficialii BCE se numără și guvernatorul Băncii Centrale a Portugaliei, Mario Centeno, care își exprimă îngrijorarea că inflația în zona euro ar putea încetini excesiv de mult.
În acest context, Vujcic a amintit sfatul primit în perioada în care a fost viceguvernator, din partea președintelui de atunci al Rezervei Federale americane, Alan Greenspan, potrivit căruia un nivel ridicat al inflației reprezintă un pericol mai mare decât unul scăzut. De asemenea, Greenspan a evidențiat cele două decenii de inflație relativ scăzută de la sfârșitul secolului al XIX-lea, perioadă explicată, în parte, prin creșterea productivității, a precizat Vujcic.
„Nimănui nu i-a păsat de inflaţia scăzută datorită creşterii productivităţii. Ai o problemă de politică monetară să o aduci mai sus. Da, dar de ce să insişti prea mult asupra ei dacă nu ai o problemă în economie?”, a întrebat acesta retoric.
