Bolojan estimează că nu vom reuși să închidem 2025 cu un deficit sub pragul de 7% din PIB

Premierul Ilie Bolojan a transmis vineri un mesaj tranșant privind ținta de deficit bugetar pentru acest an, susținând că România nu va reuși sub nicio formă să închidă 2025 cu un deficit sub pragul de 7% din PIB, așa cum fusese negociat anterior cu Comisia Europeană. Potrivit acestuia, toate măsurile de ajustare bugetară luate până acum pot aduce deficitul la circa 8%, însă orice estimare mai optimistă nu are bază reală în acest moment.

„Nu vom putea să fim la 7% sub nicio formă anul ăsta, nu mai avem nicio soluţie pe tema asta.

Facem tot ceea ce este posibil şi toate măsurile sunt luate în aşa fel încât să fim în jur de 8%, dar nu-mi place să vin cifre care nu au astăzi niciun fundament şi anul viitor trebuie să ne apropiem de ţinta pe care ne-am asumat-o anii trecuţi”, a declarat Bolojan într-o conferință de presă la Palatul Victoria.

Întrebat dacă Guvernul mai poate salva ținta asumată în fața Bruxelles-ului, premierul a explicat că angajamentele privind reducerea deficitului rămân valabile, dar contextul actual nu permite optimism.

„Noi vom face tot ceea ce este posibil ca angajamentele pe care ni le-am luat şi planurile pe care ni le-am făcut de a reduce deficitul, de a reintra pe o traiectorie pe care România şi-a asumat anii trecuţi, să o facem anul acesta şi anul viitor”, a punctat Bolojan.

 

Record negativ în 2024, corecție lentă în 2025

România a încheiat anul trecut cu un deficit bugetar record, de 9,3% din PIB, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, ca urmare a creșterii explozive a cheltuielilor publice, în special cu salariile și pensiile. Potrivit prognozei macroeconomice publicate de Comisia Europeană, deficitul ar urma să scadă abia la 8,6% în 2025 și la 8,4% în 2026, reflectând impactul noilor măsuri fiscale.

Comisia Europeană avertizează că România riscă să rămână singura țară din UE cu deficit excesiv și după 2025, în lipsa unor ajustări structurale ferme și a unei politici fiscale coerente.

După un 2024 marcat de stagnare și instabilitate, economia românească ar trebui să revină pe creștere la începutul lui 2025, susținută în special de sectoarele construcțiilor, agriculturii și serviciilor, precum și de perspective ușor îmbunătățite pentru exporturi.

Totuși, analiștii atrag atenția că tensiunile comerciale cu SUA și volatilitatea politică internă pot frâna investițiile și consumul, ceea ce va menține ritmul de creștere sub potențial. Prognoza Comisiei indică un avans modest al PIB-ului, de doar 1,4% în 2025 și 2,2% în 2026.

Inflația este de așteptat să scadă, însă va rămâne la cote ridicate, iar șomajul ar putea să se reducă ușor, arată prognozele oficiale.

Presiuni sociale și provocări fiscale majore

Guvernul rămâne sub presiunea promisiunilor făcute anterior privind creșteri de salarii și pensii, iar orice încercare de temperare a cheltuielilor riscă să genereze nemulțumiri sociale și tensionări suplimentare pe scena politică. În același timp, reluarea consolidării fiscale este esențială pentru credibilitatea României în fața investitorilor și a partenerilor europeni.

Semnalele transmise de premierul Bolojan sunt în linie cu avertismentele repetate ale Comisiei Europene, care solicită României să accelereze ajustarea fiscală și să limiteze expansiunea cheltuielilor neacoperite de venituri solide. Rămâne de văzut dacă Guvernul va reuși să țină deficitul sub control în contextul presiunilor electorale și al necesității de a menține stabilitatea economică.