BNS acuză Ministerul Apărării că a ratat 1,7 miliarde de euro din contractele militare

Blocul Național Sindical (BNS) a transmis miercuri un avertisment public privind lipsa aplicării clauzei de offset la contractele de achiziții militare semnate în ultimul an și jumătate. Potrivit organizației sindicale, această omisiune a privat economia României de investiții și transferuri tehnologice estimate la 1,7 miliarde de euro. În timp ce Ministerul Apărării a anunțat cheltuieli semnificative pentru dotarea armatei, sindicatele susțin că efectele secundare pozitive pentru industria locală nu s-au materializat. Subiectul ridică semne de întrebare asupra modului în care sunt gestionate fondurile publice și asupra impactului direct asupra mediului economic.

BNS acuză MApN că a ratat 1,7 miliarde de euro din contractele militare

Ministerul Apărării Naționale a raportat că între 1 ianuarie 2024 și 29 iulie 2025 a semnat contracte de achiziție de tehnică militară în valoare de peste 41 de miliarde de lei, fără TVA. Suma echivalează cu aproximativ 8,3 miliarde de euro, reprezentând una dintre cele mai ample perioade de investiții în dotările armatei.

Într-un comunicat transmis public, BNS susține că, deși legislația prevede obligativitatea aplicării clauzei de offset, nu există indicii că au fost încheiate acorduri de cooperare tehnologică și industrială. Această clauză ar fi trebuit să genereze pentru economia locală investiții, transferuri de tehnologie și locuri de muncă.

„MApN a anunțat că, în perioada 1 ianuarie 2024 – 29 iulie 2025, a alocat peste 41 de miliarde de lei fără TVA pentru achiziția de tehnică militară, echivalentul a aproximativ 8,3 miliarde de euro. În ciuda obligațiilor legale, nu există dovezi privind încheierea acordurilor de cooperare tehnologică și industrială, mecanisme care ar fi trebuit să aducă în economia României investiții directe, transferuri de tehnologie și noi locuri de muncă”, arată documentul transmis de BNS.

Sindicatul precizează că neaplicarea acestei clauze a eliminat șansa ca economia să beneficieze de avantajele asociate unor astfel de contracte, deși cadrul legal este clar și funcțional.

MApN, pierderi estimate la 1,7 miliarde de euro

Potrivit BNS, legea impune ca achizițiile militare să fie însoțite de clauze de offset reprezentând cel puțin 20% din valoarea contractelor. Acestea ar fi trebuit să se traducă în investiții directe și transfer de tehnologie către companiile românești.

„La un calcul simplu, dacă MApN a încheiat contracte de achiziție de tehnică militară, în ultimul an și jumătate, în valoare de 8,3 miliarde de euro, la o contribuție minimă financiară de 20% din valoarea acestei sume, de tipul offset, așa cum cere legea, statul român ar fi trebuit să beneficieze de investiții și transferuri de tehnologie de aproape 1,7 miliarde de euro”, precizează comunicatul.

BNS subliniază că lipsa acestor fonduri s-a tradus într-o pierdere concretă pentru companiile românești, care ar fi putut primi comenzi, know-how și acces la parteneriate internaționale. Totodată, sindicatul atrage atenția că statul a ratat o oportunitate de a crește încasările la buget prin dezvoltarea unor sectoare industriale conexe.

Astfel, în opinia organizației sindicale, inacțiunea instituțiilor responsabile a condus la o situație în care resursele cheltuite pentru apărare nu au generat efectele pozitive anticipate în economie.

BNS, critici privind gestionarea resurselor publice

BNS acuză că prin lipsa implementării clauzei de offset, statul nu a valorificat un mecanism legal menit să stimuleze economia națională. Organizația susține că, în loc ca miliarde de euro să aducă oportunități pentru firmele locale și să sprijine crearea de locuri de muncă, aceste beneficii au fost pierdute.

„În loc ca miliarde de euro să se transforme în oportunități pentru companiile românești și în venituri suplimentare la bugetul de stat, acestea au lipsit cu desăvârșire. Guvernul deplânge însă situația bugetară a țării și alege să taie de la salariați, adică cei care duc greul economiei”, notează BNS, criticând măsurile de austeritate introduse pentru reducerea deficitului bugetar.

Sindicatul susține că aceste decizii contrazic obiectivele declarate de dezvoltare economică și consolidare a bugetului, iar lipsa aplicării legii afectează în mod direct interesul național. În plus, BNS atrage atenția că o asemenea abordare slăbește competitivitatea companiilor românești și limitează perspectivele lor de dezvoltare.

În final, organizația afirmă că instituțiile statului „își sabotează propriile interese economice și sociale prin neaplicarea unei legi clare și funcționale”.