Moneda națională a început anul după cum ne așteptam: cu volatilitate ridicată, temperată doar de intervențiile Băncii Naționale. Se poate spune, totuși, că leul se află pe un trend de depreciere față de principalele valute, chiar dacă nu vom asista la devalorizări masive față de euro sau dolar.

Oficialii BNR au lăsat să se înțeleagă, la începutul anului, că intenționează să se implice mai puțin în evoluția leului, principala preocupare fiind majorarea creditării în lei. Mai mult, s-a arătat că decizia de a reduce dobânda de politică monetară și, implicit, randamentul monedei naționale în depozite, nu va duce la o depreciere a valorii ca urmare a ieșirilor investitorilor străini cu poziții deschise pe leu, deoarece este contrabalansată de reducerea rezervelor minime obligatorii la valută.

Conform BNR, ar fi trebuit ca băncile să scoată la vânzare pe piața internă valuta primită înapoi, iar astfel leul s-ar fi apreciat. Realitatea a fost contrară: cum băncile au destui lei în conturi, iar situația externă este defavorabilă monedelor din state emergente, leul a luat-o la vale. Până la 4,54 unități pe euro, adică, o depreciere de peste un punct procentual.

Cursul de schimb leu/euro a fost, toată lună ianuarie, la niveluri peste cele cu care a încheiat anul trecut. Inclusiv BNR a precizat, prin vocea guvernatorului Mugur Isărescu, că o fluctuație de curs de 5% nu este îngrijorătoare. Mai mult, a lăsat să se înțeleagă că un nivel de 4,5 lei/euro este corect pentru moneda națională. Piața a testat destul de rapid nivelul luat în calcul de BNR și părea că nu se va opri la 4,45. Dimpotrivă, după cum au evoluat și valutele țărilor vecine, leul ar fi putut coborî lejer până la circa 4,6 unități pe euro.

Numai că în acel moment a avut loc o intervenție a băncii centrale. A retras lei din piață, pe motiv că au intrat banii obținuți de Ministerul Finanțelor în urma emisiunilor de obligațiuni, și a eliminat o bună parte a lichidității. Leul s-a întărit imediat până la 4,46 unități pe euro, iar dobânzile  interbancare, care coborâseră până la circa 2,5% (ROBID la trei luni), s-au reîntors la peste 3%.

„În mare măsură, evoluția leului s-a plimbat într-un interval de 5%, într-o zonă de echilibru, mișcări care nu pun probleme băncii centrale“, spune Mugur Isărescu. „Nici în cazul celorlalte trei valute comparabile cu noi (forintul, zlotul și coroana cehă) mișcările nu au fost foarte mari și s-au încadrat în 7%-8%“. Practic, șeful BNR ne asigură că nu vor avea loc (și nu vor fi permise) mișcări ample de curs, capabile să pună în pericol țintele stabilite, cum ar fi inflația de 3,5% pentru acest an, majorată de la 3%.

Situația internațională nu este însă favorabilă unui leu stabil. Bursele de valori dau semne de supraîncălzire, iar Federal Reserve continuă reducerea operațiunilor de răscumpărare a obligațiunilor din piață, adică a injecțiilor lunare de lichiditate. Banca Centrală Europeană nu se găsește în situația Fed, adică a unei economii care nu mai este în pericol de recesiune (cel puțin teoretic), așa că menține dobânda de referință la minimul istoric de 0,25%. Una peste alta, nu doar tendința investitorilor de a reduce expunerea din economiile emergente reprezintă un pericol pentru leu, ci și posibilitatea apariției unor distorsiuni majore în piețele financiare internaționale.

Pericole electorale

BNR are o poziție puternică în acest moment în ceea ce privește „apărarea“ cursului de schimb de fluctuații mari și nedorite. Rezerva valutară a Băncii se ridică la 32,9 miliarde euro, sumă suficientă pentru a acoperi necesarul pentru rambursarea datoriilor publice din acest an și pentru a contracara eventualele „șocuri“ de pe piața valutară. Din păcate, cursul de schimb nu depinde doar de deciziile BNR, ci și de cele ale guvernului condus de Victor Ponta.

Iar Guvernul este perfect capabil să ia decizii ce pot distorsiona întreaga economie. Să nu uităm că 2014 este un an electoral important, iar clasa politică este într-o puternică fierbere. Ceea ce înseamnă că sunt și vor fi luate decizii menite să atragă simpatia electoratului, nu să susțină realmente economia. Ca și cea legată de „ajutorarea“ clienților bancari care au probleme cu plata ratelor sau ajutorul discrimanatoriu oferit companiilor care creează cel puțin 20 de locuri de muncă.

Greu de crezut că BNR poate rectifica cursul de schimb după fiecare lovitură primită din interior sau din exterior. Nu mai vorbim că nici nu este normal ce face BNR și că ar trebui ca piața să fie liberă cu adevărat și valoarea monedei naționale să fie stabilită de cerere și ofertă. Fapt vizibil în raport cu dolarul american, față de care deprecierea de luna trecută a fost de 2,5%. Dar, cel puțin deocamdată, euro rămâne, pentru 2014, în tunelul 4,4 – 4,7 lei, așa cum a fost anunțat și la începutul anului.  Un lucru bun pentru cei care au credite în euro și care se pot aștepta la un nivel relativ stabil al ratei lunare.

Nu urmărim o anumită mișcare de curs. Așteptăm și noi o mană cerească, o criză turcească, pentru a putea să vindem fără să mișcăm prea mult cursul. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

2,5% a fost deprecierea leului față de dolarul american în ianuarie, mult peste cea față de euro, de 0,6%, nivel obținut după intevenția BNR în piața valutară.

Te-ar putea interesa și: