Cele mai multe schimbări din top managementul băncilor autohtone au fost făcute la cererea Băncii Naţionale a României (BNR). „80% din schimbările de conducători de bănci, din eşalonul unu sau doi (n.r.: de management), pe care le vedeţi sunt cerute de noi”, a declarat, pentru Capital, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere a BNR.

Managerii din structura de conducere a fiecărei instituţii de credit sunt aprobaţi de banca centrală. În cazul în care managerii unei bănci nu respectă reglementările în vigoare aceştia pot fi sancţionaţi de BNR cu avertismente, amenzi sau chiar retragerea aprobării pentru funcţia de manager al băncii.

Săptămâna trecută Volksbank România a anunţat că Gerald Schreiner nu va mai fi preşedintele băncii, iar Herwig Burgstaller nu va mai fi vicepreşedinte. Cei doi manageri vor lucra în cadrul Volksbank International, acţionarul majoritar al instituţiei de credit autohtone. Schreiner va fi responsabil cu dezvoltarea modelului de business în cadrul grupului, în timp ce pentru Bergstaller nu a fost comunicată funcţia pe care o va deţine la Volksbank International. 

Cu aproximativ două săptămâni în urmă BCR a anunţat că vicepreşedintele executiv pe retail, Martin Skopek,  va fi coordona operaţiunile de retail ale grupului Erste din întreaga regiune începând cu luna iulie. Pentru Skopek, viitoarea funcţie reprezintă o promovare în cadrul grupului financiar austriac.

Alte înlocuiri la nivelul top managementului au fost făcute de Banca Carpatica la sfârşitul anului trecut: a fost schimbat Nicolae Hoanţă, care cumula funcţiile de preşedinte al Consiliului de Administraţie (CA) şi cea de director general, dar şi Camelia Aron, care era director general adjunct. În prezent, preşedintele CA al băncii este omul de afaceri Ilie Carabulea, care deţine circa 36% din acţiunile instituţiei de credit, deoarece adminsitratorul nu a primit aprobarea BNR.

Băncile au probleme, dar mărunte

În decembrie 2009, şeful Direcţiei de Supraveghere a BNR declara că o bancă mică de pe piaţa autohtonă ar fi putut să intre în supraveghere specială din cauza intrări în insolvenţă a unui client mare. “Au mai fost probleme, nu de genul acela. Mărunte. Important este că le-am identificat şi că am luat măsuri la timp ca să nu se întample nimic”, spune acum Cinteză.

Printre măsurile pe care le solicită banca centrală băncilor pentru a evita potenţialele viitoare probleme se numără şi majorarea capitalului social. Aceasta este solicitată în cazul în care indicatorii de prudenţialitate se înrăutăţesc. “Anul acesta au fost solicitate două majorari de capital în sistemul bancar”, afirmă şeful Direcţiei de Supraveghere a băncii centrale.

Una dintre băncile care îşi va majora capitalul cu o sumă semnificativă este Volksbank: acţionarii băncii au decis recent majorarea capitalului social cu 200 de milioane de euro. Şi cea mai mare bancă din sistem, BCR, urmează să le propună acţionarilor majorarea capitalului social prin includerea profitului înregistrat anul trecut. Preşeditnele executiv al băncii, Dominic Bruynseels a declarat recent că majorarea capitalului social nu a fost cerută de BNR, argumentând că BCR are o solvabilitate de 12% calculată pe standardele de contabilitate româneşti. Potrivit reglementărilor în vigtoare marja minimă de solvabilitate este de 10%.