Banca Națională este scoasă drept țap ispășitor în problema deprecierii leului, cauza acestui fenomen fiind politicile administrative aplicate pe piețe și lipsa de credibilitate a măsurilor guvernamentale.

Reprezentanții BNR recomandă un set de măsuri care, odată aplicate, ar ajuta la controlul valorii monedei europene. 

„Când încerci sa introduci echilibre pe piață, pe căi administrative, ajungi să dezecholibrezi altceva”, astfel a explicat luni, la Digi24, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, devalorizarea semnificativă a leului de la începutul acestui an.

Întrebat ce ar putea face Guvernul, Suciu a spus că măsurile necesare sunt pe termen scurt și termen lung. Pe termen scurt, Guvernul trebuie să regândească deciziile fiscal bugetare. Pe termen lung, a continuat Suciu, trebuie reechilibrată balanța comercială, prin creșterea exporturilor, micșorarea importurilor, scăderea consumului prin decizii juste privind creșterile salariale.

Întrebat dacă șeful BNR, Mugur Isărescu, se va prezenta în Parlament pentru discuții pe tema cursului valutar, Dan Suciu a spus că aceasta se va întâmpla doar dacă va exista un cadru de „discuții oneste”, în care „să fie loc de clarificări”. El a dat drept exemplu negativ invitația anterioară a parlamentarilor adresată guvernatorului BNR pe tema cursului. Atunci, același senator care lansa public informații eronate privind ROBOR, conducea și comisia unde fusese invitat Isărescu.

Leul a consemnat, în ianuarie, 11 minime istorice în raport cu euro, după intrarea în vigoare a “taxei pe lăcomie” pentru bănci și a altor măsuri fiscale adoptate de Guvern la finele anului trecut.

Miercuri, 9 ianuarie, euro a atins pragul de 4,6722 lei, care a depăşit precedentul record, de 4,6695 lei, stabilit în 21 iunie 2018. De atunci, euro a atins noi niveluri record de câteva ori. Vineri, euro a continuat să crească şi a ajuns la 4,7648 lei.

 

Vineri, reprezentanţii PSD au cerut BNR să apere moneda naţională, afirmând că banca centrală ”dispune de rezerve de peste 36,8 miliarde (euro – n.r.), adică mai mult decât dublu banilor cash care se mişcă în România”.

Purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României (BNR), Dan Suciu, a precizat ulterior că o intervenţie singulară pe piaţa valutară, pentru a aprecia leul în raport cu euro, ar duce la pierderea inutilă de rezerve valutare, iar vinderea doar a unei părţi din această rezervă ar împinge dobânzile în sus.

El a subliniat că Ministerul de Finanţe a scos, vineri, o parte din leii din piaţă, printr-o operaţiune obişnuită de încasare de taxe şi impozite, ceea ce împinge deja ROBOR-ul pe toate scadenţele spre 3,5%, potrivit News.ro.

BNR a anunţat, vineri, un curs de referinţă de 4,7648 lei, aceasta fiind a 11-a oară, în luna ianuarie, cînd euro atinge un nou nivel record.

Totodată, tot vineri, indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a urcat la 3,11%, cel mai mare nivel din ultimele şapte săptămâni.