Ultimele decizii ale băncii centrale au bătaie pe termen lung. Nu vor aduce multe lichidităţi în piaţă şi nici nu vor relansa rapid creditarea, dar vor evita ieşiri mari de capitaluri.

BNR a redus, săptămâna trecută, rata rezervelor minime obligatorii pentru sumele atrase în valută cu scadenţă reziduală mai mare de doi ani. De la 40% în prezent, aceasta a coborât la zero, începând cu perioada 24 mai – 23 iunie 2009. Băncile sunt obligate să constituie, la banca centrală, rezerve minime obligatorii (RMO) reprezentând 40% din pasivele în valută şi 18% din cele în lei.

Solicitată de bancheri în urmă cu câteva luni, măsura BNR modifică baza de calcul a RMO, excluzând din aceasta creditele pe termen lung. Una din clauzele acordului cu FMI, reducerea treptată a rezervelor minime obligatorii până la o limită stabilită de ambele părţi, a fost întărită şi prin înţelegerea încheiată între băncile austriece şi BNR la Viena, cu participarea FMI. Acordul cu cele nouă bănci oferă asigurări BNR că parte din sumele eliberate de aceasta prin reducerea RMO vor rămâne în ţară.

Cu astfel de asigurări, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, poate gândi măsurile prudenţiale de viitor. Creditele externe pentru care rata RMO a fost redusă la zero trebuie să îndeplinească două condiţii destul de dure: „maturitatea rămasă în momentul constituirii RMO la BNR să fie de peste doi ani, iar împrumutul să conţină o clauză foarte puternică de nerambursare anticipată a împrumutului“, după cum precizează Lu­cian Anghel, economistul-şef al BCR.

Primele efecte vor fi simţite în a doua jumătate a anului

Presa centrală a vehiculat diverse su­me care ar fi eliberate prin această măsură luată de BNR şi care s-ar întoarce în creditare (între 800 de milioane de euro şi 4 miliarde de euro). De fapt, avem de-a face „cu o creştere graduală, şi nu exponenţială a sumelor eliberate din rezerve, iar în timp vom vedea probabil şi efecte“, arată Anghel.

Pe termen scurt, în luna mai, suma eliberată de BNR ar putea să fie chiar apropiată de zero, din cauza celor două condiţii dure pe care împrumutul extern trebuie să le îndeplinească pentru a scăpa de cheltuielile cu rezerva minimă. În fiecare lună însă, „părţi din împrumuturile pe termen scurt  se vor transforma în datorii pe termen lung, conducând valoarea sumelor eliberate din rezerve la câteva miliarde de euro în câţiva ani“, subliniază Anghel.

Practic, pentru a scăpa de blocarea unor sume de bani în RMO, băncile-mamă se vor vedea nevoite să convertească parte  din împrumuturile pe termen scurt din acest moment în împrumuturi pe termen lung, cu scadenţe cât mai apropiate de termenul la care România va adopta moneda unică europeană, tocmai pentru a beneficia cât mai mult timp de această facilitate. Este de aşteptat, astfel, ca majoritatea liniilor de credit acordate de băncile-mamă pe o durată de sub un an să se transforme în linii de credit pe trei sau cinci ani. Context în care nu se va mai pune problema lipsei finanţărilor, ci a proiectelor fi­nanţabile. Preferaţi în viitor vor fi clienţii corporativi, mai mult decât persoanele fizice, asupra cărora băncile s-au concentrat până acum.

De altfel, în octombrie, când BNR a eliberat două miliarde de lei prin reducerea RMO la lei de la 20% la 18%, creditarea populaţiei a intrat în declin şi nu a avansat, cum se aştepta piaţa.

«Prin măsura de excludere a finanţărilor pe termen lung din baza de calcul, suma de 12 miliarde de euro din RMO se poate diminua, pentru că se aplică unor pasive bancare mai mici.»
Mugur Isărescu, guvernator BNR

0,7% este creşterea în termeni reali a creditului neguvernamental în luna noiembrie 2008 faţă de octombrie acelaşi an, după ce BNR a eliberat 2 miliarde de lei prin reducerea RMO în lei