Oficialii Bisericii neagă acest lucru, spunând că instituția joacă un rol vital în societatea, economia și spiritualitatea statului elen.

De când a început să se complice puternic situația din statul cu 11 milioane de locuitori, au apărut o serie de activitişti care pun Biserica Ortodoxă Greacă la zid, instituție privilegiată de altfel de către stat, despre care se spune că este foarte opacă și are un sistem financiar foarte alambicat.

Mai mult de 100.000 de greci s-au adunat pe Facebook pentru a protesta online și a pune presiune pe liderii ortodocși să plătească taxele care se cuvin statului.

Alți 29.000 de greci au semnat o petiție în care cer ca "averea uriașă a Bisericii" să fie folosită pentru a a coperi o parte din datoriile cu care se confrunta țara lor.

"Este o mincină", spune părintele Timotei, purtătorul de cuvânt al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe din Grecia, arătând că instituția pe care o reprezintă plătește taxe de 20% din veniturile pe care le încasează din chiria pe care o primește din terenuri.

Banii parohiilor, terenurile și alte bunuri fac parte dintr-un labirint pe care cu greu îl poți penetra, spun analiștii citați de Ekathimerini, care arată că nivelul taxelor plătite de Biserică nu este făcut niciodată public.

Conform declarațiilor părintelui Timotei, Sfântul Sinod a plătit taxe de 1,3 milioane de euro anul trecut.

Ca titlu informativ, Biserica Greacă deține un pachet de 1,5% din acțiunile National Bank of Greece, care are aproape 90% din Banca Românească.

În ceea ce privește angajații, statul grec trebuie să plătească 9.000 de preoți, 100 de mitropoliți, precum și pensiile celor care s-au retras din activitate. Când tragi linie ies 268 de milioane de euro pe an, spun activiștii de pe Facebook.

Părintele Timotei spune că suma nu e atât de mare dacă pui la socoteală faptul că statul grec deține 96% din terenul pe care Biserica l-a pierdut lîn secolul al XIX-lea.

Problema este, de fapt, că nimeni nu știe cât teren are Biserica. Statul grec nu are făcut un registru care centralizează terenurile, iar Biserica nici atât.

Cu toate acestea, se pare că suprafețele ar fi enorme: de la satele din nordul Greciei, unde fermierii plătesc chirie Bisericii, până la suburbiile Atenei.

Stefanos Manos, un fost ministru de finanșe grec, spunea că portofoliul imobiliar al Bisericii Greciei valorează miliarde de euro, însă a rezistat întotdeauna unui audit extern.

Un consilier al lui Papandreou spune despre Biserica Ortodoxă că este "cea de-a treia șină a politicii grecești. Dacă te atingi de ea, mori" (comparație cu liniile electrificate de la metrou).

Mai mult, când mii de bugetari greci sunt dați afară, Biserica își păstrează confortabil numărul de angajați.

Ironia sorții face ca o serie de clădiri unde își au sediul ministere ale statului să fie deținute tot de Biserică. De asemenea, mai multe universități și spitale funcționează în clădiri ale acesteia. Părintele Timotei spune că pentru toate aceste clădiri statul nu plătește niciun ban Bisericii.

Mai mult, acesta arată că în aceste vremuri grele, Biserica derulează un program puternic de asistență socială pentru cei loviți de criză. În 2010, Biserica Greacă a cheltuit peste 100 de milioane de euro pe acte de caritate și a plătit, prin intermediul parohiilor, datoriile oamenilor săraci, fie direct, fie prin acte de donație.