Parlamentul din Belgia renunță oficial la planul de eliminare a energiei nucleare
Belgia a decis să pună capăt unei epoci de incertitudine și amânări în politica sa energetică. Parlamentul federal a votat joi, cu o majoritate covârșitoare, abrogarea legii din 2003 care prevedea eliminarea treptată a energiei nucleare. Acest vot istoric reprezintă nu doar o schimbare legislativă, ci și o repoziționare strategică într-un context internațional dominat de tensiuni geopolitice și nevoia acută de independență energetică.
Legea din 2003 este oficial abrogată și pune capăt pentru strategia fără energie nucleară
Cu 102 voturi pentru, doar 8 împotrivă și 31 de abțineri, Parlamentul belgian a adoptat noul proiect de lege privind „diverse prevederi referitoare la energia nucleară”. Textul elimină toate referirile la renunțarea la energia nucleară și abrogă interdicția impusă în 2003 de a construi noi reactoare pe teritoriul național.

Legea din 2003, una dintre cele mai controversate decizii din istoria energetică a Belgiei, prevedea închiderea tuturor reactoarelor nucleare până cel târziu în 2025. Într-un climat global diferit, marcat atunci de preocupări ecologice și o încredere crescută în energiile regenerabile, această strategie părea justificată. Însă criza energetică europeană generată de războiul din Ucraina a schimbat radical calculele politice și economice.
Extinderea duratei de viață a reactoarelor și planuri pentru noi capacități nucleare
Noua legislație oferă cadrul legal pentru prelungirea duratei de viață a mai multor reactoare, dincolo de cele două unități a căror funcționare a fost deja extinsă cu zece ani, până în 2035, în baza unui acord semnat în 2023 cu grupul francez Engie, operatorul parcului nuclear belgian.
„Parlamentul federal tocmai a întors pagina a două decenii de blocaje şi ezitări pentru a deschide calea către un model energetic realist şi rezistent”, a declarat ministrul belgian al Energiei, Mathieu Bihet.
Liberalul a pledat pentru o relansare a sectorului nuclear, pe care îl consideră esențial pentru consolidarea suveranității energetice și atingerea obiectivelor de decarbonizare.
Guvernul condus de Bart De Wever, lider al conservatorilor flamanzi și promotor al revenirii la energia nucleară, vizează inclusiv construcția de noi reactoare, într-o încercare de a repoziționa Belgia în fruntea tranziției către o energie sigură și sustenabilă.
O decizie cu impact strategic pentru viitorul energetic al Europei
Schimbarea de direcție a Belgiei are și o puternică dimensiune europeană. Într-un moment în care mai multe state UE reevaluează rolul energiei nucleare în mixul energetic național, decizia Bruxellesului trimite un semnal clar privind nevoia de pragmatism în fața provocărilor de securitate și sustenabilitate.
În timp ce unii actori politici și ecologiști privesc cu rezerve această revenire în forță a nuclearului, guvernul belgian consideră că modernizarea sectorului și integrarea noilor tehnologii – inclusiv a micilor reactoare modulare (SMR) – vor permite un echilibru între eficiență energetică și responsabilitate ecologică.
Prin abrogarea legii din 2003, Belgia nu doar că renunță la o strategie considerată de mulți anacronică în actualul context global, ci și deschide un nou capitol în politica sa energetică, marcat de ambiții industriale, securitate sporită și un angajament reînnoit pentru tranziția verde.