Cand muncitorii ieseau in strada, iar tensiunile sociale tindeau sa capete proportii, autoritatile romane apelau la BCR. Eliberarea imediata a unui credit, cu garantia statului, fireste, linistea spiritele. Societati ca Sidex sau ca Tractorul au depasit situatii de criza cu concursul BCR. Cand Ministerul Finantelor avea nevoie de bani, BCR era chemata sa-i sara in ajutor, acordand imprumuturi mai ieftine, acceptand rostogolirea celor vechi. Cand Bancorex a trebuit sa se lichideze, BCR a fost aleasa sa scoata castanele din foc, fiind obligata sa accepte absorbtia unei banci de care creditele neperformante atarnau mai greu decat o marca impusa pe piata interna si externa, de decenii. Cand spiritele erau incinse in piata valutara interbancara, probabil tot BCR era chemata sa raspunda la ordinele Bancii Nationale. Fireste, toate aceste miscari aveau la baza acorduri de reciprocitate. BCR sprijinea institutiile statului, acestea ii sareau in ajutor la nevoie. Dupa preluarea activelor de la Bancorex, BCR a avut posibilitatea de a le preda pe cele care nu-i conveneau, la Agentia pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB). De asemenea, pentru obligatiile de plata pe angajamentele extrabilantiere preluate de la Bancorex, BCR s-a bucurat de aceeasi protectie: daca debitorii nu efectueaza platile, pe masura ce acestea devin scadente pot fi predate la AVAB. Cand, pe fondul aparitiei unei crize de incredere in piata financiar-bancara, BCR a fost prinsa de valul cererilor de retragere a economiilor, inalti oficiali ai statului roman au aparut public ca sa gireze, cu functiile lor, pentru BCR.
Institutiile financiare externe au reclamat necesitatea renuntarii la controlul pe care statul il detine la BCR. „Restructurarea sectorului bancar trebuie sa se concentreze in jurul bancilor puternice din sistem, care sunt capabile sa ofere sprijinul de care are nevoie comunitatea de afaceri”, afirma un oficial BERD. Reprezentantii FMI au stabilit cu autoritatile romane ca privatizarea BCR sa reprezinte una dintre prioritatile asumate de Guvernul de la Bucuresti prin Memorandumul incheiat cu Fondul. Discutiile pe tema privatizarii BCR au inceput in urma cu doi ani. Anul trecut, reactii pro si contra au fost dezbatute public. „Sunt multe argumente care pledeaza atat pentru, cat si impotriva unui astfel de demers din partea statului. Intr-o economie care necesita o dezvoltare si o modernizare rapida, statul trebuie sa pastreze varful de conducere a sectorului financiar-bancar, pentru a aloca in mod corespunzator resursele in economia reala. Pe de alta parte, o abordare defectuoasa a acestui domeniu important poate crea premisele ca distributia creditului intr-un mediu bancar de stat sa fie determinata si de presiuni politice, si nu numai de criterii economice pure. Nu este lipsit de importanta nici faptul ca mentinerea pe o perioada mai mare a unei structuri bancare de stat poate crea premisele pentru aparitia coruptiei in relatiile de afaceri dintre bancheri si intreprinzatori”, spunea Nicolae Danila, intr-un interviu publicat anul trecut de revista Capital.
Acum, loc de intors nu mai este, daca autoritatile romane nu vor sa riste pierderea unui nou acord cu FMI. Deja au castigat o batalie, pentru pastrarea in curtea statului a unei alte institutii bancare, si ea vizata sa fie vanduta. Este vorba despre Casa de Economii si Consemnatiuni, pentru care Guvernul a obtinut amanarea privatizarii. Nicolae Danila spune ca „banca este pregatita pentru demararea procesului de privatizare” si adauga: „suntem convinsi ca privatizarea va fi un succes, pe masura pozitiei si rolului bancii in economia romaneasca”.
Saptamana trecuta, Guvernul ar fi trebuit sa ia in discutie strategia de privatizare a BCR, dar momentul dezbaterii a fost amanat, cel mai probabil, pana in aceasta saptamana.    

Structura activelor BCR
· credite neguvernamentale acordate clientilor, in lei si valuta – 30,2% din total active; pe primele opt luni din acest an, creditele neguvernamentale au crescut, in termeni reali, cu 13,8%, fata de decembrie 2000;
· credite guvernamentale si titluri de stat, in lei si valuta – 14,7%;
· rezerva minim obligatorie si plasamente interbancare, in lei si valuta – 39,1%
· alte active – 16%
· in totalul creditelor acordate de BCR, sectorul industrial a atras 63,4% din creditele neguvernamentale (90% se adreseaza agentilor economici din industria prelucratoare, restul se imparte aproape egal intre industria extractiva – petrol, gaze, carbune – si energetica), comertul – 17%, transporturi, tranzactii imobiliare, agricultura, constructii – peste 2,5%;
· creditele acordate persoanelor fizice au crescut cu peste 80% la sfarsitul lunii agust, comparativ cu valoarea inregistrata la finele anului 2000; la 31 august 2001, creditele acordate persoanelor fizice reprezentau aproape 4% din totalul portofoliului de credite neguvernamentale.

BCR IN CIFRE
· profit net – 1.964,8 miliarde lei, la 30 iunie 2001, echivalentul a peste 67 milioane dolari, in crestere cu aproape 30%, fata de aceeasi perioada a anului trecut; profitul net la sfarsitul anului trecut a fost de 2.944 miliarde lei, aproape 113 milioane dolari si de doua ori valoarea inregistrata in 1999;
· creditele neguvernamentale, la 31 august 2001 – aproape 70.000 miliarde lei; volumul creditelor acordate clientilor anul trecut a fost de 72.000 miliarde lei, reprezentand aproape 30%, din totalul creditelor neguvernamentale acordate de sectorul bancar romanesc; sectorul privat are o pondere de peste 72% in portofoliul de credite neguvernamentale al BCR, iar IMM-urile reprezinta aproximativ 40% din total;
· ponderea creditelor neperformante – sub 4% din total portofoliu BCR la 30 iunie 2001, procentaj similar cu cel inregistrat la 31 decembrie 2000; la finele anului 1999 acest indicator era de 29%;
· totalul activelor BCR – 95.000 miliarde lei la 31 august 2001, reprezentand aproape o treime din totalul activelor bancare din tara;
· rentabilitatea capitalurilor proprii – 27,39% la 30 iunie 2001; valoarea capitalurilor proprii – 14.346 miliarde lei, cu 62,55% mai mare, comparativ cu finele semestrului I din anul 2000;
· rentabilitatea activelor – 3,96%, la 30 iunie 2001;
· lichiditatea, in functie de total active – 38,35%, la 30 iunie 2001;
· numarul clientilor – aproape 3 milioane, cu peste 4,5 milioane de conturi, la 30 iunie 2001 (peste 2,5 milioane sunt persoane fizice), in crestere cu 23% in ultimele 12 luni;
· numar unitati – 275, din care 139 agentii, 95 sucursale, 40 sucursale judetene si sucursala municipiului Bucuresti;
· numar salariati – 10.500
· numar carduri emise – peste 500.000, in septembrie 2001 (6.500 carduri in anul 1996, 28.500 in 1997, 61.500 in 1998, 151.000 in 1999, 320.000 in 2000); BCR emite opt tipuri de carduri: patru carduri de debit – trei in lei si unul in valuta – sub sigla VISA, doua carduri de debit sub sigla Eurocard Mastercard, in lei si in valuta, doua carduri de credit sub sigla Eurocard Mastercard, in lei si in valuta;
· numar automate de eliberat numerar – 315;
· numar POS instalate la comercianti – 370;
· BCR are participatii la mai multe societati financiar-bancare din Romania si din strainatate: Banca Anglo- Romana, Banca Franco-Romana, Frankfurt – Bucharest Bank, MSR Bank, Banca Italo-Romana, BCR Filiala Chisinau, BCR Leasing, BCR Securities, Omniasig, ASIBAN, Financiara, Romcard, Registrul Roman al Actionarilor, Fondul Roman de Garantare a Creditelor, Fondul Roman de Garantare a Creditului Rural, Fondul Roman de Garantare a Creditelor pentru IMM, Transfond, Bursa Romana de Marfuri, Societatea Romana de Compensare, Decontare si Depozitare.
· structura actionariatului – 69,88% – APAPS, 6,12% – SIF Oltenia, 6% – SIF Banat-Crisana, SIF Moldova, SIF Transilvania si SIF Muntenia;r
• evaluarea BCR – 800 milioane dolari – 1 miliard dolari.r