BCE face evaluări amănunțite ale Programului de Achiziţii Urgente în Pandemie

Pentru ca întreaga Europă să treacă cu bine peste această criză economică cauzată de pandemia de coronavirus, este nevoie de o mobilizare fără precedent, iar Banca Centrală Europeană se dedică exclusiv acestui aspect.

Astfel, se pare că Banca Centrală Europeană (BCE) a demarat o evaluare amănunţită a Programului de Achiziţii Urgente în Pandemie (Pandemic Emergency Purchase Programme – PEPP), principalul său instrument de combatere a crizei coronavirusului, informează un articol publicat duminică în Financial Times (FT), care citează doi membri ai Consiliului guvernatorilor BCE.

Potrivit sursei citate, se va încerca evaluarea impactului programului lansat de BCE în luna martie, şi pe care l-a majorat la 1.350 miliarde de euro în luna iunie. Întrebările principale la care BCE va încerca să obţină un răspuns sunt cât de mult ar trebui să continue programul PEPP şi dacă o parte din flexibilitatea sa ar trebui transferată către programul de achiziţii de active pe termen lung al băncii centrale, susţine Financial Times, citată de agerpres.

„Având această extra flexibilitate a fost foarte folositor”, a spus unul dintre membrii Consiliului guvernatorilor. „Va trebui să analizăm cu foarte mare atenţie toate elementele din arsenalul de instrumente. Vom avea o discuţie amănunţită, o dezbatere bună, şi nu ştiu când se va încheia”, a adăugat oficialul BCE pentru FT.

Reguli autoimpuse

Până la introducerea programului PEPP, achiziţiile de obligaţiuni ale BCE erau guvernate de reguli autoimpuse, destinate să evite situaţia în care BCE ar fi putut fi acuzată că utilizează politica monetară pentru a finanţa în mod direct guvernele, lucru interzis potrivit legislaţiei Uniunii Europene. Acest fapt s-a schimbat odată cu PEPP, care a eliminat restricţiile potrivit cărora puteau fi achiziţionate doar o treime dintre obligaţiunile emise de o ţară şi a introdus o interpretare mai flexibilă a regulii care cere BCE să cumpere obligaţiuni suverane în proporţie cu mărimea economiei unui stat membru. În plus, BCE a început să cumpere şi obligaţiuni greceşti, rupând tradiţia BCE de a nu cumpăra obligaţiuni care nu beneficiază de un rating din categoria investment grade (-recomandat pentru investiţii-n.r.).

De asemenea, un al doilea membru al Consiliului guvernatorilor a declarat pentru Financial Times că procedura de evaluare va determina dacă BCE ar trebui să abandoneze programul PEPP şi să se concentreze în schimb pe extinderea programelor sale mai vechi de achiziţionare de active, cu posibilitatea de a le conferi o flexibilitate sporită. „Ar putea fi mai uşor pentru unele bănci centrale să accepte extinderea programelor tradiţionale de achiziţii de active în loc de PEPP”, a declarat acest al doilea membru al Consiliului guvernatorilor citat de FT.

O parte dintre membrii boardului BCE se tem că PEPP ar putea deveni o componentă de durată a politicii BCE, în special după prelungirea sa, de la finele acestui an până în luna iunie 2021. Guvernatorul BCE, Jens Weidmann, a declarat recent că „măsurile de politică monetară adoptate în regim de urgenţă trebuie reduse după ce criza se va încheia. Atunci când am decis cu privire la PEPP a fost deosebit de important pentru mine ca acest program să aibă o durată limitată şi să fie legat în mod explicit de criză”.

Pentru a contracara recesiunea, BCE a început să cumpere cantităţi record de obligaţiuni în ideea de a menţine costul cu împrumuturile la un nivel redus. Deşi BCE cumpără în continuare obligaţiuni în valoare de aproape 20 de miliarde de euro în fiecare săptămână, volumul achiziţiilor este mult mai mic decât cel înregistrat la început, unul din motive fiind creşterea încrederii pieţelor şi reducerea volumelor de obligaţiuni în lunile de vară.