Capitalismul a alimentat revoluțiile industriale, tehnologice și ecologice, a remodelat lumea și a transformat rolul statului în raport cu societatea, scrie BBC. A scos milioane de oameni din sărăcie în ultimele două secole, a crescut semnificativ nivelul de trai și a dus la inovații care au îmbunătățit radical bunăstarea. A făcut posibile mersul pe Lună și citirea acestui articol pe internet.

Dar în ultimii ani, neajunsurile capitalismului au devenit din ce în ce mai evidente. Prioritizarea profiturilor pe termen scurt pentru indivizi a însemnat că bunăstarea pe termen lung a societății și a mediului a pierdut. Așa cum au arătat tulburările politice și polarizarea din întreaga lume, există semne tot mai mari de nemulțumire față de status-quo-ul actual. Într-un sondaj din 2020, 57% dintre oamenii din întreaga lume au spus că, în mod sigur, „capitalismul, așa cum e azi, face mai mult rău decât bine în lume”.

Capitalismul occidental trebuie regândit

Având în vedere inegalitatea și daunele aduse mediului, „performanța capitalismului occidental în ultimele decenii a fost profund problematică”, susțin economiștii Michael Jacobs și Mariana Mazzucato în cartea „Rethinking Capitalism”.

Asta nu înseamnă că nu există soluții. „Capitalismul occidental nu este obligat în mod iremediabil să eșueze, dar trebuie regândit”, susțin Jacobs și Mazzucato.

Poate cel mai semnificativ lucru este că, în multe națiuni dezvoltate, la sfârșitul secolului al XX-lea, capitalismul a contribuit la o prăpastie semnificativă între bogăția celor mai bogați și cei mai săraci oameni, măsurată de indicele Gini. Acum, în unele țări, acest decalaj crește din ce în ce mai mult.

Este deosebit de puternic în SUA, unde cei mai săraci oameni nu au înregistrat o creștere reală a venitului din anii 80, în timp ce ultra-bogații și-au văzut averile crescând cu aproximativ 6% pe an. Cei mai bogați miliardari din lume au aproape toți reședința în SUA și au acumulat averi uimitoare, în timp ce venitul mediu al gospodăriilor americane a crescut modest de la începutul secolului.

Decalajul inegalității poate conta mai mult decât vor să creadă unii politicieni și lideri corporativi. Da, tot ce se poate, capitalismul a scos milioane de oameni din întreaga lume din sărăcie, dar inegalitatea poate fi corozivă în cadrul unei societăți, spune Denise Stanley, profesor de economie la California State University-Fullerton.

Capitalismul în forma sa actuală distruge viața multor oameni

Capitalismul în forma sa actuală distruge viața multor oameni din clasa muncitoare, susțin economiștii Anne Case și Sir Angus Deaton. De-a lungul „ultimelor două decenii, disperarea, sinuciderile, supradozele de droguri și alcoolismu au crescut dramatic și își iau anual tributul în sute de mii de vieți americane”.

Criza financiară 2007-2008 a agravat aceste probleme. Mișcarea Vestelor Galbene care a început în Franța în 2018 a fost inițial despre costul crescut al combustibilului pentru navetiști, dar s-a extins rapid pentru a include nemulțumiri similare celor din Chile. Mișcarea politică care a generat Trumpismul în SUA este, probabil, alimentată de inegalități economice la fel de mult ca și de ideologie.

Bref, poate a venit timpul să reconsiderăm contractul social pentru capitalism, astfel încât să devină mai cuprinzător, cu un set mai larg de interese dincolo de drepturile și libertățile individuale. Acest lucru nu este imposibil. Capitalismul a evoluat înainte și, dacă va continua pe termen lung, poate evolua din nou.

Viitorul capitalismului

În ultimii ani, au apărut idei și propuneri care vizează rescrierea contractului social al capitalismului. Ceea ce au în comun este ideea că întreprinderile au nevoie de măsuri de succes mai variate decât doar profit și creștere. În afaceri, există „capitalism conștient”, inspirat din practicile așa-numitelor mărci „etice”. În politică, există „capitalism incluziv”, susținut atât de Banca Angliei, cât și de Vatican, care promovează valorificarea „capitalismului definitiv”.

În ceea ce privește sustenabilitatea, există ideea de „doughnut economy” (economia sub metafora unei gogoși), o teorie propusă de economistul și autorul Kate Raworth, care sugerează că este posibil să se dezvolte economic ca societate, rămânând în același timp în limitele sociale și planetare.

Într-un interviu despre viitorul capitalismului, președintele executiv al Best Buy, Hubert Joly, a declarat că „de 30 de ani, din anii 1980 până acum 10 ani, am avut acest accent unic cu privire la profiturile care au fost excesive și care au cauzat o mulțime de probleme. Trebuie să ne relaxăm puțin după acești 30 de ani. Dacă avem o refondare a afacerilor, poate fi exista și o refondare a capitalismului. Acest lucru trebuie făcut”.

O nouă direcție

În cele din urmă, merită să ne amintim că cetățenii dintr-o democrație liberală capitalistă nu sunt neputincioși. Pot sprijini companiile aliniate la convingerile lor și pot solicita în permanență noi legi și politici care transformă peisajul competitiv al corporațiilor, astfel încât să își poată îmbunătăți practicile.

Când Adam Smith a observat cum ia naștere capitalismul industrial în 1776, nu a putut să anticipeze cât de mult se vor transforma societățile noastre. De aceea, noi nu ar trebui să nu ne întrebăm cum ar putea evolua capitalismul în ceva mai bun.

Sursa foto: Dreamstime