În marja reuniunii, şefii de stat şi de guvern din 25 de state membre (excepţiile sunt Marea Britanie şi Cehia) vor semna, vineri, Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare. Guvernul Ungureanu a aprobat, în urmă cu două zile, semnarea de către România a Tratatului european de stabilitate.

Potrivit Executivului de la Bucureşti, Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare stabileşte ca limită a deficitului bugetar structural pragul de 0,5%, iar în cazul în care nivelul datoriei publice este semnificativ sub 60% şi nu există riscuri privind sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice, acest deficit structural poate să ajungă la circa 1% din PIB. Deficitul bugetar maxim ciclic plus cel structural se va încadra în limita de 3% din PIB. România a obţinut, în urma negocierilor desfăşurate, introducerea în Tratat a prevederii care va permite participarea la reuniunile la nivel înalt ale zonei euro, a şefilor de stat sau de guvern din toate statele membre ale UE.

Protocolul de aderare la Tratatul de guvernanţă fiscală a fost semnat, în urmă cu o săptămână, de liderii coaliţiei, preşedintele PSD, Victor Ponta, declarând că USL este de acord ca România să semneze şi să ratifice Tratatul.
Preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, a afirmat însă că autorităţile de la Bucureşti se grăbesc să semneze documentul fără să analizeze consecinţele asupra României.

La jumătatea lunii februarie, la finalul consultărilor pe această temă organizate la Palatul Cotroceni, preşedintele Traian Băsescu a declarat că Tratatul convenit de ţările UE nu este o urgenţă a şefului statului, ci trebuie semnat până la 1 martie, iar România nu mai poate întârzia luarea acestei decizii. La sfârşitul lunii ianuarie, statele Uniunii Europene, cu excepţia Marii Britanii şi a Republicii Cehe, au adoptat un nou tratat de consolidare a disciplinei bugetare cu introducerea planificată a unor "reguli de aur" privind echilibrul bugetar.

Important pentru România este şi rezultatul discuţiilor şi negocierilor privind extinderea spaţiului Schengen, informează Agerpres. Astfel, liderii statelor membre ale UE vor aborda din nou dosarul extinderii spaţiului Schengen în seara primei zile a Consiliului European de primăvară, care începe joi la Bruxelles, la ora locală 18.

Discuţia privind Schengen va avea loc la dineul de lucru al liderilor statelor din UE, însă ea nu constituie o surpriză, întrucât concluziile Consiliului European din decembrie menţionau că în cazul în care nu se va ajunge la o deblocare a situaţiei în dosarul extinderii Schengen (practic o schimbare a poziţiei Olandei, care se opune aderării României şi Bulgariei la Schengen), atunci chestiunea va reveni pe agenda Consiliului European din martie.  În invitaţia adresată şefilor de stat şi de guvern ai ‘Celor 27’, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, menţionează că discuţiile la Summitul UE vor începe cu subiectele economice.

Se va decide soarta Serbiei

Liderul Eurogrupului, Jean-Claude Juncker, va face apoi o scurtă prezentare despre evoluţiile recente din zona euro, după care se va discuta despre acordarea statutului de candidat la aderarea la UE pentru Serbia.  În privinţa Serbiei, România a prezentat marţi, la reuniunea Consiliului Afaceri Generale, o declaraţie în care se subliniază necesitatea semnării unui protocol privind statutul minorităţilor. Astfel, miniştrii de Externe nu au făcut decât să recomande acordarea statutului de candidat Serbiei, o decizie oficială urmând să fie luată la Consiliul European de joi şi vineri.

De asemenea, vor fi abordate la reuniunea Consiliului European de primăvară situaţia din Siria şi evoluţiile din vecinătatea sudică a UE, iar Van Rompuy va prezenta un scurt bilanţ al recentelor summituri UE-India şi UE-China.

Te-ar putea interesa și: