Şeful statului a explicat că există două posibilităţi cu privire la capacitatea zonei euro de a face faţă crizei datoriilor suverane: una vizează modificarea tratatului UE (la art. 136 şi protocolul 14), iar o a doua variantă, care nu implică modificarea tratatului şi nu generează nevoia ca o parte din statele membre să ratifice prin referendum modificările, este amendarea protocolului nr. 12 al tratatului.

"Poziţia noastră pentru moment şi soluţia corectă e amendarea imediată a protocolului 12, care necesită doar consultarea Parlamentului European şi a Băncii Centrale Europene şi poate fi stabilit la nivelul Consiliului, iar într-o fază ulterioară, când va exista consens la nivelul celor 27 de ţări să se poată trece şi la modificarea tratatului", a explicat preşedintele Traian Băseascu.
Nicolas Sarkozy şi Angela Merkel vor  modifcarea tratatului european până în martie 2012 şi susţin activarea automată a sancţiunilor pentru ţările care nu respectă regulile privind deficitul bugetar.
Băsescu a explicat că modificarea tratatului e mult mai complicată şi ar necesita ratificarea în Parlamentele ţărilor, iar în unele state ar implica şi organizarea unui referendum.

"Modificarea tratatului ar lua cel puţin un an jumătate-doi ani, iar UE are nevoie de decizii acum, nu peste un an sau doi. Dacă vom avea parteneri suficienţi sau dacă va exista un consens, România ar susţine şi modificarea tratatelor, adică ce nu se poate realiza prin modificarea protocolului 12, dar se poate realiza prin modificarea tratatului. Spre exemplu, aplicarea automată de sancţiuni.

De asemeni, în condiţiile în care vorbim de o guvernanţă economică la nivel european, ar trebui dată mai multă putere Comisiei Europene, dar e imposibil să se facă acest lucru altfel decât prin modificarea tratatelor Uniunii. Soluţia imediată e modificarea protocolului 12 al tratatelor uniunii, care vizează procedura aplicabilă deficitului excesiv", a explicat preşedintele.
Ce se poate introduce şi ar fi util pentru credibilizarea zonei euro în protocolul 12 (procedura aplicabilă deficitelor excesive)
Prin decizia comună a celor 27 de ţări din UE, ar trebui impus un calendar pentru toate statele Uniunii pentru atingerea unui grad de îndatorare de maxim 60% din PIB în toate statele membre. Asta înseamnă că ţările care depăşesc acest grad ar trebui să depună la CE un calendar de aducere a nivelului de îndatorare sub 60% din PIB, a explicat Băsescu. 

O altă prevedere care poate fi introdusă în protocolul 12 e legată de introducerea limitei maxime de deficit de 3% din PIB, în Constituţia statelor membre ale UE şi zonei euro. Această prevedere au urma să fie ulterior ratficată de Curtea de Justiţie a UE.
Statele membre ar trebui să stabilească la nivel naţional un mecanism automat de corecţie a deficitului. În cazul în care bugetul de stat nu reuşeşte să se încadreze într-un deficit de maxim 3 procente din PIB, fiecare stat ar trebui să aibă mecanismul de diminuare a cheltuielilor şi de creştere a veniturilor.

De asemenea, având în vedere că se discută soluţii pentru tratarea globală a datoriilor, trebuie stabilit un sistem de raportare a datoriei fecărui stat. "Indiferent cine face datoria excesivă, sunt câteva state care plătesc", a subliniat şeful statului.

Te-ar putea interesa și: