Pensii private Legea limiteaza contributia individuala la 15% din salariul brut

Asteptata de mult timp de asiguratori, legea pensiilor facultative va functiona, in fine, din a doua jumatate a anului viitor. Aceasta mai are insa o serie de carente, care se pot rezolva doar prin Normele Metodologice.

In noua lege a pensiilor facultative, asigurarile obisnuite de viata cu acumulare de capital, prevazute cu optiunea de renta viagera, nu sunt incadrate in categoria economii in vederea pensionarii (cum se intampla peste tot in lume) si deci nu beneficiaza de deductibilitatea fiscala. Mai mult, legea stabileste un nivel maxim al contributiei angajatului in fondul de pensii, la nivelul a maximum 15% din venitul salarial brut lunar. Aceasta prevedere este cel putin ciudata daca tinem cont de faptul ca avem de-a face cu o pensie facultativa si nu obligatorie. Daca un angajat are destule resurse incat sa contribuie cu o valoare mai mare decat cea mentionata in lege, prevederea poate fi considerata discriminatorie.


In ultimii ani, numerosi angajati au recurs, insa, la diverse forme de incasare a veniturilor pentru a evita impozitarea excesiva pe salariu. In plus, salariul mediu brut pe economie in luna septembrie a fost de 965 de lei noi (9.650.000 lei vechi). La un astfel de venit, economisirea lunara a individului ar putea fi de maximum 40 de euro pe luna si 480 de euro pe an. In acest context, de o pensie facultativa generoasa nu vor putea beneficia decat cei care au un cuantum ridicat al veniturilor si se incadreaza cu un nivel mai rezonabil al economiilor in procentajul de 15% din salariul brut lunar.
In afara acestei limitari, legea pensiilor facultative mai are cateva carente care pot fi insa usor explicate in Normele Metodologice. Constantin Nastase, manager de proiect pensii private la Allianz tiriac, subliniaza ca societatea de asigurari din care face parte are in Slovenia trei tipuri de produse destinate pensiilor facultative, in functie de gradul de risc agreat de investitor. In schimb, legea romaneasca nu da nici un fel de informatie despre produsele cu grade diferite de risc, ci stabileste doar anumite limite pe fiecare tip de activitate de investitii. Normal ar fi ca societatile de asigurari si viitoarele fonduri de pensii sa-si creeze produsele pe profilul investitorului. Probabil ca acest aspect va fi insa mentionat in Norme.









“A treia varianta a legii pensiilor facultative este si cea mai completa. Cateva omisiuni exista, dar vor fi probabil corectate prin Normele Metodologice.”

Constantin Nastase,

manager de proiect pensii private de la Allianz Tiriac




O alta omisiune care ar putea fi reglementata de viitoarele Norme Metodologice se refera la forta de vanzari, pe care principalii jucatori din piata o vor putea utiliza pentru pensiile facultative. Legea nu mentioneaza daca agentii de vanzari de pensii facultative trebuie autorizati separat, sau daca pot fi folosite canalele de distributie utilizate pana acum de societatile de asigurari.
Daca in Polonia exista sub zece fonduri de pensii, pentru Romania, concurenta se anunta inca de la inceput acerba pentru acapararea acestui sector. Potrivit legii, si asiguratorii si bancile si fondurile de investitii vor putea incheia astfel de polite. La ora actuala, cel putin zece societati par a se fi inscris in cursa pentru pensiile private: Allianz tiriac, ING, Generali, Aviva, AIG Life, Omniasig Life, Raiffeisen Capital Investment, Garanta, Interamerican, Asiban si Certinvest.