'Comunitatea bancară din România consideră că se impune devansarea termenului de intrare în vigoare a Legii 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice. Avantajul major al Legii privind procedura insolvenţei persoanelor fizice faţă de Legea privind darea în plată este că, după insolvenţă, debitorul persoană fizică de bună credinţă poate rămâne în posesia bunului imobil care este adus în garanţie, pe când darea în plată înseamnă pierderea locuinţei de familie/terenului', se arată într-un document transmis de Asociaţia Română a Băncilor (ARB), împreună cu Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), care conţine propunerile de modificare pentru Legea dării în plată.

În plus, reprezentanţii băncilor spun că în textul actului normativ trebuie introduse condiţii obiective pentru aplicarea Legii conform cererii de reexaminare a preşedintelui României.

"Legea ar trebui să reglementeze raporturile contractuale dintre debitorii aflaţi în imposibilitatea de a-şi achita creditele ipotecare pentru achiziţionarea de locuinţe şi creditorii acestora pentru a răspunde unei problematici cu profunde conotaţii sociale, dar şi pentru a asigura o predictibilitate şi o securitate juridică pentru cei vizaţi de o astfel de iniţiativă legislativă'', se mai arată în documentul citat.

Potrivit acestuia, în forma iniţială, Legea stabileşte condiţiile în care operează darea în plată fără a fi avută în vedere vreo condiţie obiectivă ce ar putea să justifice aplicarea unei astfel de măsuri.

'Lipsa unor condiţii obiective conduce la aplicabilitatea dării în plată pentru orice persoană, indiferent de venituri şi indiferent dacă rambursarea creditului îi creează dificultăţi sau nu oricărui tip de imobil dobândit prin credit ipotecar, fie că e vorba de unul cu destinaţie de locuinţă sau nu şi independent de situaţia locativă a debitorului, indiferent dacă locuieşte efectiv în imobilul ipotecat sau nu, fie că deţine sau nu alte soluţii locative", se precizează în text.

Astfel, bancherii consideră că actul normativ va da posibilitatea debitorului să opteze dacă plăteşte creditul sau dacă dă băncii casa, indiferent dacă mai poate plăti sau nu.

'În redactarea actuală, Legea nu reglementează de fapt o 'datio in solutum', ci chiar un 'solutio alternativ' plăţii creditului, respectiv creditul va putea fi plătit în două modalităţi: plata principalului şi a accesoriilor sau predarea bunului ipotecat. Aceasta, independent dacă acest credit este sau nu neperformant, dacă debitorul este sau nu (in)solvabil şi întotdeauna în mod obligatoriu pentru bancă. Adică, în orice circumstanţă', mai spun bancherii.

În opinia lor, printre condiţiile obiective, ar trebui să se regăsească faptul că debitorul este consumator, creditul a fost folosit pentru achiziţia sau construcţia de locuinţă pentru debitor sau familia acestuia, consumatorul este în stare de insolvenţă sau în mari dificultăţi financiare, debitorul nu are alţi creditori, datoria depăşeşte un anumit procent din venitul debitorului (a se stabili de către autorităţi pragul).

În plus, băncile continuă să solicite ca Legea să nu se aplice pentru creditele în derulare şi să se elimine programul "Prima Casă" de sub incidenţa actului normativ. AGERPRES

Te-ar putea interesa și: