Problemele bancherilor din fostele state comuniste nu s-au incheiat odata cu privatizarea. Majoritatea bancilor functioneaza acum sub umbrela unor mari institutii financiare occidentale, iar economiile nationale s-au intarit. Grijile par, totusi, sa inceapa abia acum.

Explozia creditului de consum devine alarmanta, dobanzile au scazut rapid taind, odata cu cresterea concurentei, din marjele de castig ale bancilor, sectoare intregi raman subfinantate, concurenta institutiilor nebancare devine iritanta si, peste toate, autoritatile incep sa intervina tot mai frecvent in activitatea bancilor. Probleme pe care le credeam ale Romaniei, dar care sunt copiate la indigo din experienta celor mai multe state vecine.


“Fondul Monetar International insista pentru temperarea cresterii creditului de consum in Bulgaria”, s-a plans presedintele HVB Bank Biochim & Hebros Bank, Peter Harold, la Forumul sud-est european organizat saptamana trecuta de Euromoney la Dubrovnik, in Croatia. Explozia creditelor de consum produce ingrijorari similare si bancii centrale din Ungaria, in vreme ce bancherii romani si-au vazut paralizata aproape complet creditarea in valuta dupa recentele restrictii impuse de BNR. “Vor fi probleme la creditele ipotecare, pentru ca bancile nu au de unde sa se refinanteze in lei, iar creantele ipotecare nu sunt securitizate”, a aratat, la acelasi eveniment, Mihai Bogza, presedintele Banc Post. In opinia colegului sau bulgar de la banca Biochim, lichiditatea instrumentelor este una dintre principalele probleme ale sistemului financiar si in Bulgaria.
Ingrijorari chiar mai mari creeaza pentru bancherii din zona reducerea marjelor de castig, in conditiile in care concurenta pe piata s-a accentuat, iar dobanzile au coborat la niveluri record. “Jucatorilor mici le va fi greu sa reziste singuri, asa incat, probabil, vor continua preluarile de catre mari banci straine”, spune Bogza. In ciuda dobanzilor reduse, sectoare intregi de activitate raman subfinantate. In Croatia, unde turismul reprezinta principala sursa de venit a tarii, finantarile acordate de banci sunt totusi abia in faza incipienta. “Intai, au fost mari investitii green-field in turism, iar acum bancile incep sa aiba incredere si sa finanteze proiecte in domeniu”, arata Zdenko Androvic, CEO al reprezentantei Raiffeisenbank din Zagreb.


In Romania, subfinantarea este prezenta, potrivit presedintelui Consiliului de Supraveghere al BCR, Daniel Daianu, nu numai in turism, ci, in special, in zona rurala si in cea a intreprinderilor mici si mijlocii.


Asemanarile intre statele din zona merg insa, in anumite cazuri, numai pana la un punct. In Croatia, supravegherea pietelor financiare (bancara, de asigurari, de capital) va fi unificata intr-o singura institutie, in timp ce in Romania, BNR isi va extinde partial autoritatea si asupra altor institutii financiare non-bancare (leasing, companii de creditare), carora le va impune anumite reglementari. In Croatia, administratorii fondurilor puternice de pensii existente sunt suparati ca nu au putut investi pana acum pe pietele externe, in timp ce in Romania nimeni nu si-a facut asemenea griji, pentru simplul motiv ca nu exista inca fonduri de pensii.