BNR a pregătit un nou suport pentru băncile care împru­mută statul. După ce a stimulat lichiditatea pieţei titlurilor de stat în lei, din aprilie va face acelaşi lucru şi pentru titlurile în valută.

Preferinţa băncilor de a împrumuta statul, în defavoarea clienţilor privaţi (persoane fizice sau companii),  primeşte încă o încurajare de la BNR. Banca centrală a decis, săptămâna trecută, să accepte în garanţie, în operaţiunile de piaţă monetară, şi titlurile de stat denominate în valută, emise de Finanţe pe piaţa internă.

Ministrul Sebastian Vlădescu a anunţat, de altfel, că anul acesta statul se va împrumuta mai mult în valută. Băncile vor fi încurajate să cumpere titluri de stat în euro nu doar de riscul redus al unui astfel de plasament, ci şi de posibilitatea de a-l transforma rapid în lichidităţi la BNR. Prin operaţiuni repo, BNR oferă lichiditate băncilor, preluând în schimb, până la un anumit termen, titluri de stat. Operaţiuni în sens opus – reverse-repo – şi facilităţile de depozit permit băncilor să plaseze lichidităţi la BNR contra unei dobânzi. Noile reguli BNR dau băncilor şi posibilitatea de a transforma facilitatea de lichiditate permanentă pe parcursul zilei (intraday repo) în facilitate permanentă de creditare lombard.

Emisiune-record anul trecut

Până în prezent, doar titlurile în lei au putut fi folosite drept colateral de băncile care au avut nevoie, în relaţia cu BNR, să împrumute sau să plaseze lichidităţi. Refuzul băncii centrale de a accepta şi titluri în valută, pentru a injecta euro în piaţa interbancară prin operaţiuni repo, a fost explicabil: BNR şi-ar fi asumat un risc valutar, oferind, prin preţul cerut băncilor, indicii privind predicţiile proprii pe cursul de schimb.

Reţinerea BNR de a accepta în garanţie şi titlurile de stat în valută nu va mai exista după 19 aprilie. Împrumuturile repo şi lombard cu astfel de colateral vor fi acordate însă în lei, aplicând o marjă de 8% (haircut – vezi caseta). Băncile vor putea transforma în lichidităţi atât titlurile în euro ce vor fi cumpărate în viitor de la Finanţe, cât şi pe cele din emisiunea-record de anul trecut. În noiembrie 2009, statul a împrumutat 1,42 miliarde de euro, de aproape trei ori mai mult decât îşi propusese, vânzând băncilor titluri în valută pe un an la un randament mediu de 4,25% pe an.

Statul, principalul client al băncilor

„Dacă băncile şovăie în a credita Guvernul, BNR le oferă un stimulent suplimentar «asigurându-le spatele». BNR îmbunătăţeşte astfel funcţionarea pieţei datoriei publice, oferindu-se să cumpere titluri de stat şi acţionând ca un garant al investitorilor/cumpărătorilor titlurilor de stat“, spune Bogdan Glăvan, prof. univ. doctor în economie, arătând că, prin politica sa, banca centrală poate curăţa şi bilanţurile băncilor comerciale, afectate de creşterea creditelor neperformante.

Emiterea de titluri de stat în valută, pe care băncile să le poată plasa apoi la BNR, în schimbul unor împrumuturi, a fost cerută autorităţilor de la Bucureşti de cele mai importante nouă bănci reunite în aşa-numitul „grup de la Viena“. Acestea au semnat, anul trecut, în capitala Austriei, un „gentlemen‘s agreement“, prin care s-au angajat să nu îşi reducă expunerea în România, după ce au discutat şi posibilitatea emiterii unor instrumente în euro pe piaţa românească, pentru a compensa o eventuală scădere a cererii private de credite.

În ultima perioadă, mare parte din activitatea bancară s-a des­­făşurat în relaţie cu Ministerul Finanţelor şi BNR, în con­diţiile în care s-a prăbuşit creditarea sectorului privat, cu o ce­rere mult redusă în perioadă de criză. De la începutul anului, băncile au cumpărat titluri de stat de peste zece miliarde de lei şi au împrumutat de la BNR, prin operaţiuni repo, peste şapte miliarde de lei numai în martie. Pe de altă parte, tot la BNR au ales să plaseze sume uriaşe de bani în perioade de exces de lichiditate: în ianuarie, peste 13 miliarde de euro au fost duse la BNR în depozite pe o zi, în schimbul unei dobânzi de 3,5% pe an.

„Dintr-o perspectivă mai largă, BNR încearcă să stimuleze artificial economia prin politica monetară, ţintind un
leu mai slab decât cel stabilit pe piaţă“, spune Glăvan. Faţă de perioada de boom economic, arată acesta, există două presiuni suplimentare: imposibilitatea de a ieşi din recesiune fără creşterea exporturilor şi problema finanţării deficitului bugetar: „practic, încă două motive pentru care BNR e mai stimulată ca în trecut să apese pedala emisiunii monetare. Extinderea gamei de active pe care le poate achiziţiona este un mijloc de consolidare a capacităţii de a elibera lei în economie. BNR e stimulată să împingă leul spre depreciere şi poate face acest lucru prin creşterea activelor interne, adică prin cumpărarea datoriei publice, fie ea în lei sau în valută“.

Statul vrea să finanţeze jumătate din deficitul bugetar (5,9% din PIB), prin emisiuni de titluri de stat pe piaţa internă. În 2010, trebuie refinanţate şi titluri scadente de 24,5 miliarde de lei.

1,42 miliarde de euro este suma cu care băncile au împrumutat statul la ultima emisiune de titluri de stat în euro de pe piaţa internă (nov. 2009)

Reguli pentru operaţiuni pe piaţa monetară

Haircut 8% este nivelul stabilit de BNR pentru haircut (marja dedusă din valoarea de piaţă activelor eligibile) în cazul titlurilor de stat în valută aduse drept colateral în operaţiunile de piaţă monetară. Această marjă se aplică la valoarea nominală în lei a titlurilor în valută.

Conversie Pentru titlurile de stat în valută acceptate drept colateral, valoarea nominală în lei se calculează la cursul de schimb anun­ţat de BNR în ziua lucrătoare anterioară. Valoarea totală rezultată după aplicarea mar­jei va trebui să acopere atât principalul, cât şi dobânda aferentă.